Sunt toate „sansele” (simtim toti: numai îmbucuratoare nu) ca acest an 2021, pe sfârsite, sa ne ramâna în memorie ca unul al catastrofelor: pandemica, energetica si politica, înmanunchiate strâns, cu un efect unitar de sumbra sinteza. Moarte, facturi hraparete, dezolare. Si, ca si cum n-ar fi mai mult decât destul, pe deasupra, moralmente înca si mai insuportabil, si „comedia” jalnica a saltimbacilor de pe grotesca „scena” a politichiei noastre, erijati în „salvatori” (ai natiunii) din crizele tot lor datorate. „Frumoasa” dare peste cap, nu-i asa, a co-semnaturilor unui asemenea „bilant” strivitor, la confluenta guvernarii interimare cu „opozitia” de pâna mai ieri, reunite într-un asa de „generos”, chiar „jertfelnic”, nou-nout USL „bis” sau, poate, si mai bine, alt „Front al Salvarii Nationale” (reînviat FSN), pe urmele lui Iliescu si Brucan… Ciolacu, ponositul lider PSD, ne spune ca el si ai lui sunt pe „drumul corect”. Cîtu, înca fraged ales la sefia PNL, da si el „asigurari” privind consecventa liberala întru „principii”. Si toate semnele arata, de fapt, o realitate exact pe dos fata de ce debiteaza ei, înlantuiti într-o acuplare de partide, cum se vede, cu o irepresibila vocatie de... bordel politic, unul asa de „dezinvolt”. Cu greu s-ar fi putut gasi o mutare mai proasta, din partea PNL, decât cea care, iata, a condus, dupa câteva runde, ramase sterile, avortate, de tatonare a unei eventuale guvernari minoritare, la „fericita”, rozacee împacare a vajnicului PNL cu PSD, altfel spus: pupat „ciuma rosie”, moment „fast” prin reversul sau, adevarata cheie a situatiei în fine calmata: descotorosirea de USR. Asta a fost urgenta, prioritatea zero, în ochii tandemului Iohannis-Cîtu si ai lingusitorilor lor din „echipa câstigatoare”, rasplatiti cu functii în ierarhia PNL si avuti în vedere si ca ministeriabili ai fantomaticului guvern Ciuca. Lor si complicitatii care îi leaga, devotati binomului perdant, pe care îl tot perie, li se va datora dezastrul partidului la viitoarele alegeri, dar la asta nu prea par sa se gândeasca „deocamdata”: cale sigura spre un esec de proportii. E drept ca, peste reteaua de interese si lacomii presante (PNRR), s-au adaugat - si conteaza si ele - si destule mofturi si orgolii mai inflamate si brutale sau, „dimpotriva”, nesigure, debuitoare. Începând cu „directivele” prezidentiale în materie de „nume” eligibile, pe placul lui Klaus, si ambitul de premier, la care Cîtu a tinut mortis, pâna ce tot dându-se din colt în colt pe durata crizei (da, de „e bine ca partidele discuta” e vorba), „Mariei Sale”, liderului PNL, recent „intronizat” i-a venit vremea sa-si vada lungul nasului. Ricanase ranchiunos, la „premierul-gluma”, aruncat de Ciolos, dar acum tace resemnat, la spusele lui Ciolacu despre faptul ca „va fi realizat (to realize), în sfârsit ca nu mai poate fi premier. Ceea ce e tot una cu a întelege, pâna si „Florin”, ca totusi, gluma a fost, ba înca si… proasta. Carambol de biliard al politichiei: unde dai si unde crapa. „Extirparea” USR din mocnita alianta, iata, duce la renasterea, tot asa de împotriva naturii ca si pe vremea lui Crin si Victoras, a struto-camilei USL. De fapt, totul li se trage de la catapultarea via „Servicii” de, cum sa le zic, „forte noi” în PNL. Începând cu Iohannis însusi si continuând cu plescari de duzina, precum Cîtu sau Rares Bogdan, de pilda. O „infuzie” ce se dovedeste deja ruinatoare si are toate perspectivele sa îngroape partidul cu binecuvântarea si în „cântarile” cioclilor sai „providentiali”. Sa te vezi asa, de pe o zi pe alta, înaltat de la Primaria Sibiului la Cotroceni sau împins cu opinteli la Victoria ca premier si, de îndata, si la vârful PNL sunt salturi datatoare de ameteli narcisiste, în agravare galopanta si ireversibila, asa ca e de înteles de ce în jurul/ în preajma unor asemenea suisuri abrupte au început sa se atina, în nestirbit si mereu în alerta stand by si alti amatori de astfel de pleasca, gen europarlamentarul „Batistuta”, necontenit grijuliu sa-si etaleze „disponibilitatea” cât mai aproape de buricul puterii, ca de, cine stie de unde si când sare… iepurele „sansei”. Sau, la fel de tematoare sa nu-i scape vreo „oportunitate”, ubicua tragatoare de sfori Alina Gorghiu, si ea dintre artizanii proeminenti ai înmormântarii înca in progress a PNL. De câstigat nu va avea, din tot acest carnaval grotesc, decât, temporar si precar, PSD-ul lui Ciolacu. PNL are de pierdut totul. Si, în replica fata de hibridul guvern USL, nu 2.0, ci USL-2#0, sanse de ascensiune va capata USR-ul, trecut în opozitie. Deocamdata e vremea cioclilor PNL care, de dragul nostru, al românilor, se bat sa ne scoata (!) din criza. Nicolae Cretu este profesor doctor în cadrul Facultatii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, critic si istoric literar
