Hrana “generatiei responsabile” începe sa fie adoptata de tot mai multe business-uri locale din HoRreCa ieseana. Primul fast-food vegan din Iasi, deschis anul trecut în centrul orasului, câstiga tot mai multi clienti, în special din rândul angajatilor din marile corporatii si din firmele de IT, un altul - vegetarian - a devenit deja un punct de referinta ca mod de a face afaceri responsabil, cu obiectivul de a produce zero deseuri, iar un alt treilea ofera torturi atragatoare care sunt raw vegan, adica nu contin niciun fel de produs de origine animala si nu sunt preparate la foc. La îngrijorarile iesenilor pentru sanatatea spirituala, cea pentru sanatatea corpului, pentru animalele sacrificate pentru hrana si fata de mediu, tot mai multe restaurante raspund cu meniuri variate, pe baza de plante. “Postiti, va rog!” Festivalul de muzica Rocanotherworld din acest an s-a desfasurat sub deviza “Marea de fapte bune”, si a fost inspirat “de energia apei, simbol al vietii si regenerarii” si a avut ca obiectiv “zero waste”. „Continuam procesul început anul trecut si vom colecta separat deseurile, vom încuraja transportul alternativ prin biciclete, iar bunatatile culinare si suvenirurile se vor datora producatorilor locali”, au putut citi pe pagina de festival cei interesati. Printre bunatatile culinare promise de organizatorii festivalului au fost si cele oferite de singurul fast-food vegan din Iasi, Greengo, iar participantii la festival au stat la coada ca sa-si cumpere si la pachet burgeri vegetali sau tortilla umplute cu legume la gril. „Mâncarea vegana începe sa devina tot mai populara, în special în mediul corporate. La Rocanotherworld am avut în fiecare zi de festival peste o suta de clienti si multi dintre ei au fost care au venit si si-au luat mâncarea la pachet”, povesteste Ciprian Stratan, fondatorul GreenGo, singurul fast-food vegan din Iasi. Cici, cum îl numesc prietenii, a observat ca cei mai atenti la modul cum manânca si la felul în care hrana pe care o consumam afecteaza mediul sunt angajatii din firmele de IT si din corporatii. Recent, a fost solicitat de Amazon sa la furnizeze mâncare vegana pentru o petrecere cu 1.000 de persoane, asa ca se pregateste intens. Sa fii vegan, nu este greu, explica Cici, mai ales când tii post. “Dupa posturile ortodoxe sunt sapte la numar în tot anul, plus zilele de miercuri si vineri - toate acestea însumeaza 8 luni - nu mai ramânea decât o diferenta de patru luni. Asa ca ce ti-e 8, ce ti-e 12? Asa am ajuns vegan. De altfel, în perioada posturilor avem mai multi clienti decât de obicei. Pentru ca sunt persoane care nu sunt vegane, dar tin posturile. Chiar ma gândeam sa-mi fac un banner cu “Postiti, va rog!”, râde Cici. A deschis, cum s-ar zice, o afacere pe gustul lui. “Când eram copil, pregateam prânzul pe casa scarii. Împreuna cu o prietena de-a mea, ieseam cu o patura si cu ce gasea fiecare pe-acasa, prin frigider, inventam tot felul de mâncaruri si apoi îi invitam pe fratii nostri mai mari la prânz. Probabil de-acolo a si început treaba asta cu gatitul. amândoi am ajuns sa facem mâncare de prînz pentru public. Odata cu pandemia am deschis Greengo, singurul fast-food vegan din Iasi. A fost psiholog De la reprezentant Zepter, care prezenta vase de gatit la domiciliul clientilor, la asistent social si psiholog la World Vision, si apoi la organizator de evenimente, Ciprian Stratan a trecut prin mai multe experiente profesionale pâna sa se întparca la prânzul din copilarie. Dar pâna sa deschida GreenGo, tsi-a luat un ragaz de jumatate de an ca sa realizeze cele mai bune retete vegane, al caror secret nu-l spune nici prietenilor. Refuza sa foloseasca ketchup la burgerii sai si îsi prepara singur dressingurile pentru saate, brânza de migdale, de cocos sau de caju. Cumpara ingrediente din piata, de la producatori locali si face tot posibilul ca astfel, prin businessul sau, sa ajute si comunitatea locala. “La început, clientii au venit din curiozitate. Întâi cei de aici, din birourile vecine, trecatorii. Am dezvoltat si social-media, cu ajutorul unui IT-ist. Crestem de la o zi la alta, de la o sapatmâna la alta. Numarul cumparatorilor a crescut, avem un grup al nostru, grupul GreenGo, avem abonamente deja pe la birouri. Pentru cei care vor abonamente facem meniul zilei la prânz, altceva fata de meniul afisat si aici, dupa consultari si dupa preferinte, stabilim în ce consta acest meniu din abonament. Pretul pe zi, la abonament ajunge la 20-22 de lei, în functie de meniul stabilit. Dar cel mai important e ca mâncarea este gândita sa asigure necesarul de calorii si te tine satul”, spune Cici, care crede ca aceasta crestere se datoreaza nu doar faptului ca GreenGo a început sa fie cunoscut, ci si unei tendinte tot mai accentuate, observata în special la adultii tineri, care sunt tot mai preocupati sa manânce sanatos si îsi dau seama de beneficiile acestui tip de alimentatie. “Iar acum, ca e vara, e anotimpul ideal pentru a începe cu o dieta vegana: ai un aport de calorii mic, dar un boost de energie mare, ai vitamine si tot ce trebuie. Uite, în salata asta, daca vorbim de morcov, mazare si porumb, ai un cumul de nutrienti perfect pentru tot ce înseamna vitamine”. Vegetarian: „Bolnav, sectant, hipster sau în trend?” Clientii GreenGo, vegani, au între 25-50 de ani, sunt ocupati, fac în general munca de birou, si cam 70- sunt femei. Acelasi profil de client îl descrie si Adriano, unul dintre fondatorii Bindu, un restaurant situat în apropiere de parcul teatrului National . Bindu nu ofera exclusiv mâncare vegetariana sau vegana, dar are în oferta sa astfel de produse, iar Adriano marturiseste ca el însusi este vegetarian. “Este vorba, clar, de un trend, si ma bucur foarte mult ca se întâmpla asta. Eu sunt de vreo 15 ani vegetarian. La început oamenii ma întrebau daca sunt bolnav, apoi daca fac parte dintr-o secta, peste ani au început sa ma întrebe daca sunt hipster, iar acum sunt chestionat daca sunt vegetarian ca sa fiu în trend”, povesteste Adriano. Fontatorul Bindu a observat însa si ca în ultima vreme tot mai multi barbati încep sa urmeze acest trend. Iar în cel îl priveste, ca om de afaceri, spune ca i se pare important sa fie atent la amprenta de carbon pe care o pune asupra mediului: “Am refuzat sa aduc ingredient din Statele Unite ale Americii si am preferat sa le cumpar de aici, mai de aproape, chiar daca erau mai scumpe, pentru ca importul lor presupunea un consum mai mare de combustibil”. Adriano atrage atentia asupra unei alte afaceri locale, care din punctul sau de vedere a devenit un reper în ce priveste afacerile facute pe principiul responsabilitatii sociale: restaurantul Cuib (Cuib este prescurtarea de la Centru Urban de Initiative Bune). Aproape Zero Risipa Alimentara Oricine trece însetat pe lânga Cuib (situat peste drum de Colegiul National), poate cere linistit un pahar de apa acolo, fara grija ca vânzatorii îi vor privi cu cida ca nu cumpara apa îmbuteliata, iar biciclistii sunt rasplatiti cu reduceri. Iar cei care merg acolo cu recipiente proprii pentru hrana primesc o reducere de 30-. Businessul iesean, care ofera un meniu vegetarian, si-a propus sa devina un exemplu, prin ambitia declarata ca “pâna la finalul anului 2024, CUIB va înregistra aproape zero deseuri organice si risipa alimentara si va fi un exemplu de abordare a economiei circulare în sectorul HORECA din România”. Afacere se desfasoara urmarind doua obiective importante: “aproape zero kilometri alimentari”, prin utilizarea ingredientelor locale si “aproape zero deseuri”. „Viziunea noastra este ca pe termen lung, speram nu mai târziu de 10 ani, sa avem propria gradina si un nou restaurant la marginea ei, astfel încât ingredientele hranei pe care o pregatim sa ajunga cât mai direct din gradina în farfurie. Pâna atunci, putem reduce cât mai mult amprenta de carbon a alimentelor si bauturilor pe care le folosim, facând eforturile de a cauta producatorii cei mai aliniati cu valorile noastre, situati în raza de 30 - 100 de km si cei mai apropiati posibil pentru ingrediente românesti care nu sunt cultivate în regiunea noastra/ renuntarea la aceste ingrediente”, explica fondatorii Cuib pe pagina lor de internet, aratând si ca “CUIB va reduce constant cantitatea de deseuri generate, apropiindu-se de tinta de 90- deseuri reciclabile si doar 10- nereciclabile si înjumatatind cantitatea de deseuri generate pâna la finalul anului 2024”. Si daca GreenGo, Cuib, Bindu sau alte restaurante ofera meniuri exclusiv sau partial vegane sau vegetariene, cu salate, supe, burgeri si alte mâncaruri în care legumele compenseaza sau pacalesc simturile obisnuite cu gustul de carne, o alta afacere locala completeaza masa vegetala cu deserturi si sucuri raw vegane. Life Sport ofera “torturi 100- naturale, fara zahar, lactoza sau alte produse de origine animala”, preparate la rece, fara a fi procesate chimic sau termic si care, la cerere, pot fi preparate fara gluten. O dieta sanatoasa? “Poti fii sanatos si daca tii o dieta vegana, dar cine ma crede?”, încheie postarea Cosmina Florina, o abonata a paginii de Facebook Ce manânca veganii, care anunta ca vrea sa înceapa o dieta vegana din grija pentru animale si cere sa i se sugereze retete. “Mama nu prea e de acord sa manânc vegan deoarece considera ca “ma îmbolnavesc” (...). Eu asa cred ca e cel mai bine, dar cei din jurul meu ma “sperie” ca îmi stric sanatatea, ca nu e bine ce fac, ca nu o sa am putere din mâncarea asta si etc. Însa, sincer, cu rusine spun ca am fost o carnivora înraita, însa am constientizat ca animalele sufera si pt 10 minute cât manânc, viata lor s-a terminat din egoismul meu. Chiar nu mai pot sa continui ca înainte, iar acum tot caut retete si alimente deoarece fiind la tara si stând la bloc (exista si la tara), nu prea gasesc o varietate mare de legume si mezeluri vegetale”, scrie Cosmina Florina. Facebook, Instagram si mai ales Pinterest ofera doritorilor de retete vegetariene (fara carne), vegane (fara niciun fel de ingredient de origine animala) sau raw-vegane (mâncare vegana nepreparata termic) din ce în ce mai multe retete. Între timp, super-marketurile s-au adaptat si au creat sectoare speciale pentru acest tip de hrana. “Avocado, nuca, drojdie inactiva, fructe, quinoa, orez, linte, tot felul de legume, sirop de agave sau de artar, curmale, ai la dispozitie o gramada de ingrediente ca sa manânci sanatos, fara sa-ti privezi organismul de nutrientii necesari. Îti poti face, de exemplu, un mic dejun din quinoa cu lapte vegetal, peste care pui trei-patru fructe sau dulceata si ai un boost de energie pentru o buna parte din zi. Iar daca iei în buzunar un pumn de nuci, de seminte si când simti ca îti da ghes foamea, poti mînca de acolo 6-7 nuci de caju, iarasi îti poti potoli foamea fara sa mai simti nevoia de carne”, explica, de la GreenGo, Ciprian Stratan. Încalzirea globala pleaca si din farfurie Blocul comunitar „va avea dificultati” în a-si respecta angajamentele asumate în cadrul Global Methane Pledge, privind reducerea, cu 30- pâna în 2030, a emisiilor pentru unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de sera, arata raportul realizat de firma de consultanta CE Delft pentru ONG-ul Changing Markets Foundation, citat de G4Media. În schimb, daca blocul comunitar va reusi sa convinga 10- dintre cetateni sa faca trecerea la o dieta care sa contina mai putine lactate si carne, atunci ar fi atinsa o reducere de 34-. “În conformitate cu actualul scenariu de tip „business-as-usual”, emisiile de metan ale bovinelor ar urma sa scada cu mai putin de 4- pâna în 2030, însa o trecere la o dieta care sa contina mai putina carne ar duce la o reducere de 30-38-, arata studiile. Comparativ, sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ 13- din emisiile de metan din UE si de acea masurile adoptate în acest sector ar putea avea un efect limitat daca nu vor fi luate masuri similare la nivel global”.
