Filip Havârneanu, membru în Comisia pentru Tineret si Sport a Camerei Deputatilor a anuntat ca, în sfârsit, Legea Tinerilor a fost validata dupa patru ani de la depunerea initiativei de catre guvern. Camera este for decizional. Proiectul a fost scos de la sertar de catre USR, pentru ca, anterior, initiativa nu a fost o prioritate pentru niciun alt partid. Parlamentarul de Iasi a explicat ce prevede legea si câte ore de dezbateri au existat pentru ca amendamentele depuse de USR, prin parlamentarii sai, sa fie acceptate. "Dupa o sedinta de sapte ore de dezbateri si vot în comisie, putem anunta ca tinerii care sunt la primul loc de munca au scutirea taxelor pe venit pe primul an la acel loc de munca. Discriminarea tinerilor pe orice criteriu, de gen, apartenenta etnica sau sociala, orientare sexuala, devine ilegala; apare sprijinul pentru mame tinere pentru continuarea studiilor. „Nimic pentru tineri fara tineri” devine de la un principiu la ceva pus în practica, deoarece consultarile cu organizatiile nationale de tineri devin obligatorii pentru legile care îi privesc iar la nivel local se înfiinteaza consilii consultative ale tinerilor", a declarat Filip Havârneanu. Alte aspecte ale legii votate spun ca cel putin 25- din finantarea pentru tineret la nivelul judetului va fi folosita pentru tinerii din mediul rural, astfel încât acestia sa nu mai fie ocoliti si cel putin 50- din infrastructura dedicata activitatilor pentru tineri trebuie sa îsi pastreze destinatia. În cazul înstrainarii acesteia sau schimbarii destinatiei pentru mai mult de sase luni, o alta infrastructura similara trebuie pusa la dispozitia tinerilor în aceeasi localitate. "Ca membru în Comisia pentru Tineret si Sport stiu cât am tras cu toti colegii ca acest proiect sa devina realitate. Stiu cât am încercat sa-i convingem pe cei din alte partide ca merita sa investeasca în viitorul tinerilor. Tinerii merita o sansa în propria lor tara, merita educatie si sprijin, merita mai mult decât spatele întors si chemarea la vot,când,brusc, toti fostii guvernanti, si-au amintit ca tinerii dau bine la numar", a mai spus Filip Havârneanu. "Poate nu este o victorie, dar este un mare pas în fata" Filip Havârneanu, cunoscut drept si #DeputatulTinerilor datorita implicarii sale în sprijinirea si educatia lor, în recunoasterea drepturilor acestora, a dorit sa multumeasca tuturor organizatiilor care în acesti ani s-au implicat pentru ca acest angajament sa fie cât mai aproape de nevoile reale ale tinerilor. "Sunt recunoscator tuturor organizatiilor de si pentru tineret care s-au implicat activ si alaturi de care s-a reusit finalizarea acestui angajament: Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din România , Asociatia DEIS, Asociatia Elevilor din Constanta, Asociatia Tineretul ONU din România, Organizatia Nationala Cercetasii României, Consiliul National al Elevilor, Consiliul Tineretului din România, FASMR - Federatia Asociatiilor Studentilor în Medicina din România, Federatia Tinerilor din Constanta, Forumul Tinerilor din România, Fundatia Nationala pentru Tineret, Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS, OTMD - Organizatia Tinerilor Medici Dentisti, Societatea Multidisciplinara a Medicilor Rezidenti, Uniunea Nationala a Studentilor din România - UNSR, Uniunea Studentilor din România (USR), YMCA Romania. Amendamentele aprobate au fost depuse de acestia si de vicepresedintele Tudor Pop - USR (care este cel care a deblocat legea din sertare), de mine si de deputatii USR Cristian Brian, Kolcsár Anquetil-Károly - UDMR, vicepresedintele Vasile Cîtea - PSD si deputatii neafiliati Claudiu Chira si Simina Tulbure", a spus deputatul USR. Câteva date despre tinerii din România conform INS si Eurostat: În anul 2021 aproximativ 42- dintre tinerii cu vârsta cuprinsa între 25 si 34 de ani locuiau împreuna cu parintii, cifre în crestere fata de anul precedent (40- în 2020). La 1 ianuarie 2022, existau 21.544 Locuinte pentru tineri sub 35 de ani construite prin ANL si un numar total de cereri aproape dublu (38.976). În trimestrul IV din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 20,8-. Pe grupe de vârstǎ, rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,4-) în rândul tinerilor (15-24 ani). În 2020 41- din populatia UE cu vârsta între 25 si 34 de ani avea studii superioare complete, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeana la nivelul de educatie tertiara, în conditiile în care statele membre UE si-au stabilit ca obiectiv cresterea la 45- a procentului populatiei UE cu vârsta între 25 si 34 de ani cu studii superioare complete pâna în 2030, procentul în România fiind de aproximativ 25-.
