Aproximativ 10.000 de copii se nasc în fiecare an în Statele Unite cu un defect cardiac congenital complex, care necesita interventii chirurgicale în primul an de viata. Unele dintre aceste operatii necesita implantarea unui plasture cardiac, însa materialele actuale utilizate în acesta sunt neviabile si nedegradabile. Ele nu cresc odata cu pacientul si adesea esueaza deoarece nu se integreaza cu inima. Utilizând tesut modificat în laborator, oamenii de stiinta de la facultatea de medicina a Universitatii Anschutz din Colorado au creat un plasture biodegradabil pentru a rezista la mediul cardiac intens, care promite sa corecteze defectele cardiace congenitale la sugari, limitând interventiile chirurgicale invazive si depasind durata de viata a plasturilor actuali. Descoperirile au fost publicate saptamâna aceasta în revista Materials Today Communications. „Scopul final este de a produce tesut cardiac cultivat în laborator din celulele proprii ale pacientului, care poate fi folosit pentru a restructura inima pentru a corecta defectele cardiace”, a declarat autorul principal al studiului, Jeffrey Jacot, profesor asociat de bioinginerie la facultatea de medicina din Colorado, într-un comunicat al universitatii. El spune ca aceste operatii sunt în mare parte paliative, prelungind supravietuirea doar pâna la urmatoarea operatie, dar noua abordare, numit plasture miocardic creat prin inginerie tisulara, ar putea supravietui fortelor mecanice ale peretelui cardiac si s-ar putea integra în inima. În mod ideal, acesta ar rezista cât timp traieste pacientul. „Materialele actuale pentru plasturi disponibile pentru chirurgii cardiaci pediatrici sunt exclusiv materiale neviabile si nedegradabile, care esueaza adesea în eficacitatea lor terapeutica pe termen lung din cauza conformitatii scazute, a riscului crescut de tromboza si hiperplazie intima, precum si a incapacitatii lor de a se remodela si de a se integra în inima”, se arata în studiu. Remedierile permanente necesita biomateriale care sunt degradabile, dar care promoveaza, de asemenea, regenerarea inimii, astfel încât plasturii sa fie în cele din urma înlocuiti de miocardul sanatos, stratul muscular mijlociu al inimii si cel mai gros. „Orice plasturi care nu sunt înlocuiti de tesut sanatos înainte de degradarea lor vor esua în mod inevitabil si vor duce la complicatii pe termen lung”, explica cercetatorul american. Plasturele biodegradabil a fost creat în laborator cu ajutorul unei tehnici cunoscute sub numele de electrospinning, prin care se aplica electricitate la solutii lichide pentru a crea nanofibre folosite pentru a realiza un suport-cadru. Acesta este apoi injectat cu celule vii si este transformat în plasture. Cercetatorii au constatat ca suportul-cadru este suficient din punct de vedere mecanic pentru repararea peretelui cardiac. „Celulele vasculare au fost capabile sa se infiltreze mai mult de jumatate din schela în cultura statica în decurs de trei saptamâni”, a mentionat Jacot. Plasturele necesita mai multe teste înainte de a putea fi utilizat la om, însa echipa este optimista ca acesta va juca un rol esential în tratamentul viitor al defectelor cardiace congenitale si al altor afectiuni cardiace. Este prima demonstratie reusita a unui plasture specific pentru ingineria tesuturilor cardiace, spun cercetatorii americani.
