Henry Kissinger, o figura controversata a diplomatiei americane, care a fost secretar de stat în mandatele lui Richard Nixon si Gerald Ford, a murit miercuri la vârsta de 100 de ani, a anuntat organizatia sa. Figura-cheie a diplomatiei mondiale în timpul Razboiului Rece, Henry Kissinger "a murit astazi la domiciliul sau din Connecticut", a anuntat firma sa de consultanta Kissinger Associates într-un comunicat, fara a preciza motivul decesului. Initiator al apropierii de Moscova si Beijing în anii '70, el si-a vazut imaginea patata de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, cum ar fi sprijinul sau pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia din Timorul de Est în 1975 si, bineînteles, razboiul din Vietnam. Un diplomat la fel de ascultat pe cât era de controversat, a fost admirat de unii ca un mare întelept, urât de altii care îl vedeau ca pe un criminal de razboi. Kissinger a împlinit 100 de ani în luna mai. În iulie, de exemplu, a vizitat Beijingul pentru discutii cu presedintele chinez Xi Jinping. Evreu german nascut în Bavaria în 1923, Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui învatator, a intrat în contraspionajul militar si în armata americana înainte de a studia la Harvard, unde a si predat. S-a impus ca imagine a diplomatiei mondiale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Alba în 1969 în calitate de consilier pe probleme de securitate nationala, apoi de secretar de stat - a detinut ambele functii între 1973 si 1975 si a ramas în fruntea diplomatiei sub conducerea lui Gerald Ford pâna în 1977. Atunci a lansat detensionarea relatiilor cu Uniunea Sovietica si dezghetarea relatiilor cu China lui Mao, în timpul unor calatorii secrete pentru a organiza vizita istorica a lui Nixon la Beijing în 1972. De asemenea, a purtat negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capat razboiului din Vietnam, din nou în cel mai mare secret si în paralel cu bombardamentele din Hanoi. Semnarea unei încetari a focului i-a adus Premiul Nobel pentru Pace împreuna cu nord-vietnamezii în 1973, unul dintre cele mai controversate din istoria Nobelului.
