Cei de ieri - exemplu celor de azi

Este dificil de ales numele unei singure personalitati despre care se poate afirma hotarât ca influenteaza în mod pregnant viata muzicala româneasca. Mai degraba ar fi de mentionat cei ce s-au straduit sa mentina asa cum au fost ori sa dezvolte creatii organizatoric-artistice cu caracteristici de normalitate sau de eveniment.  Formula „creatie organizatoric-artistica” este deplin valabila pentru ca, se stie, talentul, vocatia de organizator ale unei persoane sau ale unui grup constituie baza ce sustine performanta artistica. Dupa ce vor trece ani de la încheierea activitatii ca director general al Festivalului International „George Enescu” voi pastra amintirea respectuoasa a muncii, eforturilor, pasiunii lui Mihai Constantinescu pentru ca evenimentul desfasurat odata la doi ani în România timp de o luna sa nu-si piarda statutul de eveniment. Sigur, o constructie organizatoric-artistica de amploarea, diversitatea si importanta Festivalului „George Enescu” nu poate fi creatia unei singure persoane, dar modul cum imagineaza proiectul grandios, cum asaza la locul lui fiecare detaliu, cum îsi argumenteaza ideile si initiativele spre a convinge forurile de decizie, colaboratorii apropiati sa contribuie la înaltarea edificiului - toate acestea sunt apanajul „sefului de echipa”. Voi exemplifica doar cu seria concertelor nocturne din editia 2019, când au putut fi ascultate în premiera româneasca mai multe opere ale lui Georg Friedrich Händel. Mai multe decât au fost programate vreodata în salile noastre. Înca un exemplu de actiuni originale fiind recitalurile sustinute de pianistii Jacques Loussier si Lucian Ban, doi jazzmen cu ideologii stilistice diferite, însa legati de traditiile clasice si moderne ale muzicii academice prin experientele, prin succesele creatiilor personale inspirate din partiturile unor Bach si Enescu. As mentiona eforturile compozitorului si profesorului Adrian Pop spre mentinerea Festivalului „Cluj Modern” la cotele performantei de nivel european, asemenea compozitorului si profesorului Dan Dediu, mult implicat în înfaptuirea altui festival de prestigiu, „Saptamâna Internationala a Muzicii Noi”, asemenea organizatorului pasionat si experimentat Marius Giura, care face posibila perpetuarea Festivalului anual de jazz de la Garâna, tot la standarde „ca afara”. Sunt trei evenimente dintr-o serie mai lunga. Alt exemplu ce îsi merita locul în atentia publicului si a specialistilor este editia în doua volume „Noi istorii ale muzicii românesti” (2020), mult necesara în conditiile de astazi spre cunoasterea necenzurata a evolutiei artei sonore culte si de divertisment în tara noastra. Initiativa coordonatorilor colectivului de cercetatori, Valentina Sandu Dediu si Nicolae Gheorghita, nu mai trebuie argumentata, iar varianta în limba engleza si editia a II-a în limba româna, aflate în pregatire, vor constitui noi surse importante de studiu. Pentru ca am ajuns la documentul menit sa reziste timpului (text, înregistrare audio-video), se cuvine atras atentia asupra unui patrimoniu muzical imens caruia, din pacate, în prezent nu i se acorda atentie. Numai câteva exemple pot fi reeditarile ce îsi reclama urgenta dupa foarte multi ani de la prima aparitie (de pilda, volumul lui Mihai Radulescu „Violonistica enesciana”, 1971, publicistica lui Mihail Jora) sau monografiile datorate unor compozitori importanti. Monumentalul volum despre Paul Constantinescu, publicat de Vasile Tomescu în 1967, se cere urmat de studiul unui muzicolog avantajat astazi de libertatea cuvântului. Multi autori si interpreti români ar trebui sa devina subiecte ale productiilor muzicologice si publicistice pentru ca au marcat epoci importante din istoria muzicii românesti si europene. Exemple sunt numeroase - îi numesc doar pe Octavian Nemescu si Cosmin Miereanu, nume sonore ale avangardei muzicale din a doua jumatate a secolului XX.   Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog si profesor   Articolul face parte din seria „Oameni si istorie - portrete din vremurile de acum”, tema de meditatie propusa de redactie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârsitul anului 2022.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi