Explicatiile din prima parte au doar rolul de a clarifica lucrurile si de a oferi o alta cheie de interpretare a datelor. Nu ofera însa nici cea mai mica scuza pentru politicienii care au condus zona, diferentele ramân în continuare chiar daca sunt ceva mai mici. Ultimele date publicate în Breviarul economic al judetului Iasi - editat de Camera de Comert si Industrie - arata o realitate cruda pentru judetul nostru. PIB-ul pe cap de locuitor este de doar 9.143 de euro si reprezinta doar 60- fata de cel din Cluj, 65- fata de cel din Timis si Brasov si este de aproape trei ori mai mic fata de Bucuresti. Judetul Iasi poate fi comparat ca nivel de dezvoltare, daca luam în calcul PIB-ul pe cap de locuitor, cu Aradul, Argesul, Vâlcea sau Muresul. În aceste judete, valoarea indicatorului este putin mai mare sau mai mica fata de judetul nostru, dar una peste alta este pe „acolo”. Asta este realitatea la nivel national. La nivel regional, însa, Iasul sta relativ bine. Problema este ca baza este foarte, foarte scazuta si comparatia îsi pierde din relevanta. Datele arata ca PIB-ul Bacaului reprezinta 80- din cel al Iasului, cel din Neamt 70-, cel din Suceava circa 60-, iar cele din Botosani si Vaslui numai circa 40-. În timp ce Iasul se afla pe locul 13 în tara în functie de PIB-ul pe cap de locuitor, Bacaul este doar pe 31, Neamtul pe 35, Suceava pe 39, iar Botosaniul si Vasluiul se bat pâna la „sânge” pentru ultimele doua locuri, respectiv 41 si 42. Un alt calcul ne arata ca judetul nostru are un PIB pe cap de locuitor ce reprezinta 81,91- din media nationala si 128,34- din media regionala. Datele acestea merita o serie întreaga de clarificari si critici. CITESTE SI: O realitate cruda: Iasul are abia 60 la suta din PIB-ul Clujului În primul rând, sa vedem ce înseamna PIB. „Cel mai popular indicator al cresterii economice este cresterea Produsului Intern Brut (PIB). Acest indicator estimeaza valoarea adaugata la nivelul unei tari si se calculeaza ca valoarea totala a tuturor bunurilor si serviciilor produse într-o tara minus valoarea bunurilor si serviciilor necesare pentru a le produce”, arata profesorul Alin Andries de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC Iasi, într-un articol publicat în „Ziarul de Iasi”. În al doilea rând, PIB-ul Iasului per capita este tras în jos de faptul ca judetul nostru are un grad de urbanizare mai redus fata de Bucuresti sau de Cluj. Comunele din judet, în afara de câteva exceptii - Miroslava, Tomesti, Valea Lupului, Cotnari sau Ciurea -, nu prea produc nimic (n.r. - în total sunt peste 90). Traiesc din alocarile de la buget, din banii trimisi de rudele ce lucreaza în afara tarii, din ce cultiva sau cresc în spatele casei sau din afacerile agricole, afaceri ce de multe ori au dimensiuni foarte reduse. Ca sa întelegem mai bine trebuie spus ca în judet, la sfârsitul anului trecut, 66- din cifra de afaceri raportata a fost realizata în municipiul Iasi, iar 26- în alte 11 localitati din proximitatea capitalei judetului - de exemplu Miroslava si Pascani. Prin urmare, restul judetului împarte doar 8- din cifra de afaceri totala, în conditiile în care cumuleaza undeva la 40- din populatia judetului. De aici, deducem ca PIB-ul pe cap de locuitor din mediul urban este mai ridicat fata de media pe judet, medie ce este trasa în jos de rural. În al treilea rând, PIB-ul pe judete nu este un indicator perfect mai ales din cauza datelor prezentate de catre firme. Fiecare societate raporteaza cifra de afaceri, profitul sau numarul de angajati în zona unde este înregistrata. În Iasi sunt firme care vin din Bucuresti (banci, firme de asigurari, firme de distrubutie, companii de IT, lanturi de magazine si restaurante), Cluj sau Timisoara. Sa amintim numai de Banca Transilvania - Cluj, Continental - Timisoara sau Carrefour, Kaufland - Bucuresti. Cum acestea raporteaza datele în judetele/localitatile unde figureaza ca firme si nu ca filiale, este de asteptat ca judetul Iasi sa sufere o reducere a PIB-ului, iar Bucurestiul si Clujul o creste. Dupa cum vedem minusul sau plusul care se acumuleaza într-o parte sau alta este unul artificial si nu reflecta adevarata valoare a indicatorului. Totusi sa nu ne amagim singuri sau sa ne îmbatam cu apa rece. Diferentele dintre Cluj si Iasi sau dintre Bucuresti si Iasi sunt vizibile cu ochiul liber. Salariile sunt clar mai mari în cele doua zone. Si unele preturi sunt mai mari, dar nu toate, ceea ce face ca diferenta în plus la salarii sa se simta. Ce a cauzat totusi acest decalaj? De unde vine el? Pe lânga pozitionarea mai favorabila a Clujului, în apropierea granitei de vest a tarii sunt si chestiuni ce tin doar de calitatea actului de management administrativ si a lipsei de viziune. Daca investitorii au gasit mai avantajos din punct de vedere economic sa îsi localizeze afacerile în Bucuresti, fiind mai aproape de centrul puterii, sau în Cluj, fiind mai aproape de pietele de desfacere, nu-i scuza cu nimic pe politicienii din estul tarii. Ei nu au stiut sa faca front comun si sa gaseasca o cale de a pune presiune asupra centrului pentru a pompa resurse si aici. Nu au fost nici în stare sa gaseasca avantaje competitive pentru toata zona. S-au marginit doar sa vada plusurile fiecare la el acasa si orbiti de vanitate nu le-au identificat pe cele mai potrivite. Nu este întâmplator ca PIB-ul din Cluj are o valoarea mult mai mare decât în Iasi. Firmele de acolo au beneficiat si de faptul ca toata zona a fost atractiva pentru investitori, pe când Iasul nu poate profita cu nimic de faptul ca este pol de dezvoltare într-o zona plina de saracie. Explicatiile din prima parte au doar rolul de a clarifica lucrurile si de a oferi o alta cheie de interpretare a datelor. Nu ofera însa nici cea mai mica scuza pentru politicienii care au condus zona, diferentele ramân în continuare chiar daca sunt ceva mai mici. Rezultatul muncii lor se vede în diferenta care s-a cascat între PIB-ul judetelor unde sunt instalati ca niste adevarati baroni si cel al judetelor din vestul tarii. Este doar „munca” lor si este una al naibii de proasta.
