Noua tulpina a COVID-19, intitulata generic Omicron, a fost identificata în Africa si s-a raspândit deja în mai multe tari din lume, inclusiv în Europa. Îngrijorarea la adresa ei provine în urma primelor cercetari care au identificat peste 30 de mutatii la nivelul proteinei spike. Celebra proteina, devenita o imagine a infectiei cu SARS-CoV-2 în toata lumea, era folosita ca punct de identificare de catre vaccinurile dezvoltate de companiile din întreaga lume, pentru a depista infectia. Atât Pfizer/ BioNTech, cât si Moderna, au anuntat ca efectueaza teste de laborator pentru a vedea daca vaccinurile, în forma actuala, stopeaza complet infectia cu COVID-19 afectata de noua tulpina. Specialistii consultati de „Ziarul de Iasi” spun ca avem nevoie de macar doua saptamâni pentru a afla rezultatele acestor teste „in vitro” si de înca o luna, poate chiar doua, pentru a vedea daca ele stau în picioare si atunci când infectia se va raspândi în mare la nivelul populatiei generale. În orice caz, spun acestia, vaccinarea ramâne în continuare foarte recomandata, fiindca tulpina Omicron este departe înca de România, iar protectia acestora ramâne una importanta, putând fi foarte eficiente si împotriva Omicron. Ce stim pâna acum: se raspândeste foarte repede Cum a aparut aceasta noua varianta si de ce este ea mai periculoasa? Prof.dr. Cristian Apetrei, absolvent al UMF, specialist în boli infectioase si microbiologie la Universitatea din Pittsburgh, SUA, explica faptul ca aceasta varianta a aparut în Republica Sud-Africana, cel mai probabil în luna octombrie. Aceasta a dezvoltat atât de multe mutatii fiindca s-a format, cel mai probabil, ca urmare a infectarii unui pacient sever imunodeprimat, fiindca infectia cu HIV are o prevalenta mai mare de 30- în populatia Africii de Sud. „Cel mai probabil, e vorba de HIV netratat, care a produs raspunsuri imune suboptimale. Care raspunsuri au obligat virusul sa evolueze ca sa le eludeze, dar pe de alta parte nu au fost capabile sa-l elimine. Si în acest mod s-a produs o infectie persistenta SARS-CoV-2”, a explicat medicul, într-o postare pe pagina sa personala. Prof.dr. Radu Iliescu, cercetator stiintific specializat în farmacologie de la UMF Iasi, explica faptul ca virusul evolueaza doar într-o gazda. Daca gazda respectiva nu are puterea de a elimina virusul din organism, dar sistemul imunitar se lupta cu acesta, infectia descopera noi mecanisme prin care sa ocoleasca atacurile sistemului imunitar, iar în contact cu alte persoane se poate transmite mai departe în forma evoluata. Mutatia „Omicron” este mai periculoasa însa fiindca se transmite foarte repede, acesta fiind singura constatare ce poate fi facuta pâna acum în urma observatiilor realizate în Africa. Într-o alta postare pe Facebook, prof.dr. Cristian Apetrei a atras atentia asupra monitorizarii nivelurilor de virus din apele reziduale din Pretoria, una dintre cele trei capitale ale Africii de Sud. „Aceasta monitorizare este considerata în prezent una dintre cele mai eficiente metode pentru aprecierea situatiei epidemiologice într-o regiune data. Încarcaturile virale din apa au ajuns în numai câteva saptamâni aproape de nivelul «peakului» (n.red. - vârf) de infectie cu varianta delta. Este una dintre cele mai bune indicatii ale vitezei cu care se raspândeste varianta omicron”, a explicat acesta. Varianta Delta ar putea sa fie greu de înlocuit în Europa Prof.dr. Radu Iliescu a precizat însa ca, în momentul de fata, acesta este singurul lucru pe care îl putem intui: faptul ca virusul se raspândeste foarte repede în Africa de Sud si ca pare sa devina tulpina dominanta. Însa nu stim cum va reactiona în Europa, unde sunt mult mai multe cazuri, tulpina Delta este predominanta, si ar putea fi greu de înlocuit, dar, în acelasi timp, populatia este mult mai batrâna decât în Africa de Sud, iar felul în care va fi afectata poate fi mult diferit. „Momentan, toate sunt speculatii. Singurele date pe care le avem arata ca transmisibilitatea este foarte mare. Este de vazut cum vor evolua lucrurile. Mai exista o mutatie, «Mu», pornita tot din Africa, cu potential de a ocoli raspunsul imun oferit de vaccinuri, dar care nu a avut puterea sa se propage si sa devina dominanta. În Europa, problema o punem altfel: sunt mai multe persoane vaccinate decât în Africa, Delta este tulpina predominanta si care înca circula foarte mult, este posibil, microbiologic vorbind, ca o noua varianta sa nu o poata înlocui”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu. Eficienta vaccinurilor, testata, tratamentele cu medicamente sunt înca functionale integral Exista însa temeri legitime ca tratamentele cu anticorpi si ca vaccinurile ar putea fi mai putin eficiente în fata noii tulpini. Prof.dr. Radu Iliescu spune ca nu exista niciun motiv sa sistam sau sa încetinim actuala campanie de vaccinare, ci din contra. El puncteaza ca imunitatea celulara, data de limfocitele T, poate sa fie în continuare foarte puternica, chiar daca anticorpii ar putea sa nu recunoasca proteina spike din prima, în urma mutatiilor identificate la nivelul acesteia. „Imunitatea celulara este, de asemenea, stimulata de vaccin. Exista componenta aceasta a anticorpilor care ar putea fi afectata, dar exista posibilitatea ca imunitatea celulara sa fie în continuare eficienta si de aceea recomandarea este sa continuam vaccinarea. Oricum înca nu avem date, nu stim simptomele, daca sunt mai grave sau mai putin grave”, a explicat prof.dr. Radu Iliescu. Singura veste cu certitudine buna este ca tratamentele dezvoltate de Merck si de Pfizer, sub forma de pastile, care împiedica formele grave daca sunt luate în primele 1-5 zile ale infectiei, sunt în continuare eficiente si asupra variantei Omicron fiindca functioneaza pe baza unui alt sistem, nu au legatura cu proteina spike. Cercetatorul UMF atrage însa atentia ca purtarea mastii, evitarea spatiilor aglomerate si spalatul pe mâini ramân în continuare cele mai importante masuri de prevenire si ar trebui respectate cu sfintenie, mai ales în perioada sarbatorilor. Vom sti cum ne afecteaza abia dupa ce se raspândeste în populatie Prof.dr. Radu Iliescu a explicat ca, în momentul de fata, au loc testele în laborator care vor dura pâna la doua saptamâni, când culturi de celule infectate vor fi injectate cu anticorpi pentru a vedea daca pot opri infectia, varianta Omicron. Sunt experimente laborioase, explica cercetatorul, dar ele functioneaza in vitro. „Ulterior trebui confirmate într-o populatie, unde numarul de anticorpi variaza, la fel si nivelul de protectie, anticorpii sunt diferiti de la un om la altul si fiecare sistem imun raspunde altfel. Concluzia este ca nu a învins nimeni pandemia înca, masurile non-farmacologice sunt fundamentale, vaccinarea este extraordinar de importanta. Daca procentul de vaccinare globala ar fi fost mai mare, probabilitatea de aparitie a unor noi tulpini ar fi mult mai mica”, a conchis prof.dr. Radu Iliescu.
