Înca o asociatie intercomunitara ieseana intra pe piata proiectelor locale mari. Aparent, bugetul anual de 5 milioane de euro nu e un câstig cantitativ, pentru ca banii vin direct proportional din visteriile comunitatilor membre ale Zonei Metropolitane Iasi. În schimb, e de asteptat o coordonare mai buna a proiectelor comune. Asociatia Zonei Metropolitane Iasi se afla în plin proces de restructurare. O lege emisa în toiul verii si care intra gradual în vigoare pâna la sfârsitul anului viitor schimba jocul în ceea ce priveste investitiile în si în jurul municipiului Iasi. Asociatia sare brusc de la un buget anual de 150 de mii de euro, din cotizatii, la unul de 5 milioane. Asociatia de la Cluj mizeaza pe un buget si mai mare, 7,5 milioane de euro. Banii vor veni prin Ministerul Finantelor Publice, iar cuantumul este un procent de 5 la suta din impozitul pe venit. Cum, în general, cea mai mare parte a acestui impozit se întoarce în unitatile administrativ-teritoriale unde este realizat, cei 5 la suta „se rup” de la primariile locale. Ministerul mentionat urmeaza sa aduca precizari în acest sens. Sponsor principal al ZMI, Primaria Iasi Un calcul simplu arata ca, la nivelul Zonei Metropolitane Iasi, aproape 25 de milioane de lei, respectiv 5 milioane de euro vor intra în conturile asociatiei. Marea majoritate provine evident de la municipiul Iasi, 22,2 milioane de lei. O contributie importanta va mai veni de la Miroslava (961 de mii de lei), de la Valea Lupului (260 de mii) si din Letcani (205 mii), în timp ce comune mai slab populate vor contribui cu câteva zeci de mii de lei la bugetul asociatiei (Ungheni, 13,3 mii, Prisacani, 13,5 mii lei etc.). Contributiile sunt estimate pe baza celor raportate în anul 2021. Alocarea cotei de 5 la suta, care se va aplica de la 1 ianuarie 2023, este însotita de o alta prevedere care stabileste ca bugetul asociatiei se va cheltui astfel: cel putin 30 la suta pentru realizarea unor investitii pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale din jurul municipiului si maxim 70 la suta pentru proiecte în municipiu. În euro, cel mult 1,5 milioane pentru comune si 3,4 pentru municipiu. « Legea a fost publicata în Monitorul Oficial la sfârsitul lunii iulie, iar noi avem termen 90 de zile sa ne conformam », ne-a spus Grigore Nepotu, directorul executiv al asociatiei, referindu-se la statut, indemnizatii etc. O noutate este ca administratia judetului nu va mai face parte din Consiliul Director. În schimb, Consiliul Judetean ramâne un partener al asociatiei. Trei în plus si trei în minus Aceeasi lege (246/2022) precizeaza si care sunt comunele care pot sa faca parte din Asociatia Zonei Metropolitane Iasi: toate cele suburbane, inel numit „Coroana 1”, precum si vecinele acestora, „Coroana 2”. În prima vecinatate sunt Aroneanu, Holboca, Tomesti, Bârnova, Ciurea, Miroslava, Rediu si Popricani. Alte 16 comune formeaza al doilea inel, dar asociatia include si UAT-uri mai îndepartate: Costuleni, Prisacani, Scânteia. Pe de alta parte, unele comune îndreptatite sa faca parte din ZMI nu s-au aratat interesate pâna acum – Românesti, Horlesti, Voinesti. Pascaniului nu-i arde de zona metropolitana De mentionat ca poate fi constituita si o asociatie a zonei metropolitane Pascani. Potrivit legii, ea ar cuprinde sapte comune: Harmanesti, Lespezi, Miroslovesti, Motca, Ruginoasa, Stolniceni-Prajescu si Valea Seaca. Primarul si viceprimarul municipiului de pe Siret nu s-au aratat interesati de întrebarile noastre. Nod feroviar, viitor nod de autostrada si cu un proiect în derulare pentru un viitor parc industrial, Pascaniul ar avea destule atuuri pentru crearea unei zone metropolitane în jur. Ce proiecte sunt prioritare pentru ZMI? „Toata lumea are nevoie de padoc”, ne-a spus directorul executiv. La prima vedere, nu pare ceva stringent, dar „toata comunele au câini”, a adaugat Grigore Nepotu. „Sunt primari care platesc sume astronomice pentru colectarea câinilor comunitari”, a explicat el. Transportul metropolitan a fost „în curtea” asociatiei pâna la încheierea parteneriatului între UAT-uri, proiectul fiind preluat apoi de Asociatia Metropolitana de Transport Public. Cât priveste trenul metropolitan, „avem infrastructura, dar banii europeni vin mai greu”, am aflat de la directorul ZMI. Pe masura bugetului de pâna acum, asociatia a derulat programe de formare profesionala, de dezvoltare a competentelor de informatica si IT (cu sprijinul unor companii locale) si a lansat ideea pietelor volante (împreuna cu Directia Agricola). Acestea sunt asa-numitele proiecte „soft”. Un nivel mai sus ar fi preluarea spre modernizare a drumurilor locale de pamânt. Ar fi cam 65 km în total, la o prima evaluare, spune Grigore Nepotu. „Sunt doua-trei asociatii functionale în tara, care au acum 70-80 de angajati. Noi avem doar 6”, a mai spus directorul Zonei Metropolitane Iasi. Prima întâlnire a membrilor asociatiei menita sa discute reorganizarea conform noii legi urmeaza sa aiba loc luna aceasta.
