Într-un studiu care examineaza legatura dintre boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) si disfunctia creierului, o echipa de oameni de stiinta de la Institutul de Hepatologie afiliat la King’s College London, Marea Britanie, si de la Universitatea din Lausanne, Elvetia, a descoperit ca acumularea de grasime în ficat cauzeaza scaderea cantitatii de oxigen din creier si inflamatia tesutului cerebral, ambele conditii ducând la aparitia unor boli grave ale creierului. NAFLD afecteaza aproximativ 25- din populatie si mai mult de 80- dintre persoanele cu obezitate morbida. Mai multe studii au raportat efectele negative ale unei diete nesanatoase si ale obezitatii asupra functiei creierului, totusi se crede ca acesta este primul studiu care leaga în mod clar NAFLD de deteriorarea creierului si identifica o potentiala tinta terapeutica. Cercetarea, realizata în colaborare cu Inserm (Institutul National Francez de Sanatate si Cercetare Medicala) si Universitatea Poitiers, din Franta, a implicat hranirea soarecilor cu doua diete diferite. Jumatate dintre soareci au consumat o dieta cu cel mult 10- grasime în aportul caloric, în timp ce aportul caloric al celuilalt grup de animale continea 55- grasime, fiind menit sa semene cu un regim cu alimente procesate si bauturi dulci. Dupa 16 saptamâni, cercetatorii au efectuat o serie de teste pentru a compara efectele acestor diete asupra organismului si, mai precis, asupra ficatului si creierului. Ei au descoperit ca toti soarecii care consumasera niveluri mai mari de grasime au fost considerati obezi si au dezvoltat NAFLD, rezistenta la insulina si disfunctie cerebrala. De asemenea, creierul soarecilor cu NAFLD a suferit de niveluri mai scazute de oxigen. Acest lucru se datoreaza faptului ca boala afecteaza numarul si grosimea vaselor de sânge ale creierului, care furnizeaza astfel mai putin oxigen tesutului, dar si datorita celulelor specifice care consuma mai mult oxigen în timp ce creierul devine inflamat. Acesti soareci au fost mai anxiosi si au prezentat semne de depresie. Prin comparatie, soarecii care au consumat o dieta sanatoasa nu au dezvoltat NAFLD sau rezistenta la insulina, s-au comportat normal, iar creierul lor a ramas complet sanatos. „Este foarte îngrijorator sa vedem efectul pe care acumularea de grasime din ficat îl poate avea asupra creierului, mai ales ca adesea acest proces începe lent si se poate mentine multi ani fara ca oamenii sa stie ce se întâmpla”, a spus autorul principal al studiului, dr. Anna Hadjihambi. Potrivit cercetatorilor, descoperirea evidentiaza mecanismele potentiale care au loc în cadrul axei ficat-creier si indica o posibila tinta terapeutica. Cercetarea subliniaza faptul ca reducerea cantitatii de zahar si grasimi din dieta alimentara este importanta nu numai pentru combaterea obezitatii, ci si pentru protejarea ficatului, pentru a mentine sanatatea creierului si a minimiza riscul de a dezvolta afectiuni precum depresia si dementa. în timpul îmbatrânirii, când creierul devine si mai fragil, spun autorii studiului, care a aparut în Journal of Hepatology.
