La 24 februarie 2022, Vladimir Putin îsi dezlantuia trupele asupra Ucrainei, în ceea ce trebuia sa fie o operatiune fulger. Un an mai târziu de razboi, Kievul continua sa reziste, dar bilantul, zeci de mii de morti, distrugerile descurajante, o economie distrusa, este terifiant, informeaza AFP. Pierderi militare groaznice 180.000 de morti sau raniti printre soldatii rusi, 100.000 de partea ucraineana: bilantul militarilor ucisi este înfricosator, potrivit Norvegiei. Alte surse occidentale vorbesc de 150.000 victime de fiecare parte. Comparativ, de partea rusa, cu cei 15.000 de soldati ai Armatei Rosii ucisi în zece ani de razboi în Afganistan (1979-1989). Termenii „macelarie”, „carne de tun” sunt folositi în mod regulat pe partea ucraineana pentru a defini strategia rusa: recruti prost pregatiti trimisi aproape cu sabiile scoase, la moarte, în fata apararii ucrainene puternice. Mii de prizonieri rusi s-au alaturat si ei militiei Wagner. Acestia ar fi tinuti sub amenintarea armelor de tovarasii lor, ffiindu-le interzisa întoarcerea, chiar si în fata unor obiective inexpugnabile, spune Kievul si partenerii sai. Aceste multiple atacuri rusesti genereaza însa pierderi semnificative pe partea ucraineana. Dovada multitudinea de steaguri galbene si albastre care se vad în cimitirele tarii. Teribil tribut civil La Mariupol, oras port la sud transformat în schelet înnegrit, cadavrele împânzesc strazile dupa trei luni de bombardamente din partea rusa. Peste 20.000 de civili ucraineni au murit în batalia, care s-a încheiat în mai, a estimat Kievul. În total, 30.000 pâna la 40.000 dintre ei si-au pierdut viata în conflict, potrivit surselor occidentale. La sfârsitul lunii ianuarie, ONU a estimat numarul mortilor si ranitilor la 18.000, recunoscând în acelasi timp ca „cifrele reale sunt considerabil mai mari”. Printre morti s-au numarat peste 400 de copii, potrivit Kievului. Majoritatea victimelor au murit în bombardamentele rusesti, potrivit ONU. La fel ca în Dnipro, unde la mijlocul lunii ianuarie o racheta de croaziera împotriva unui bloc de apartamente a ucis cel putin 45 de persoane, inclusiv sase copii. Kremlinul a negat ca este responsabil. Mai putin mortale pentru moment, dar extrem de periculoase pe termen lung, sunt minele. 30- din teritoriul ucrainean este poluat, potrivit Kievului, care este acuzat si de Human Rights Watch HRW ca a diseminat mine antipersonal în regiunea Izium (est). Potrivit specialistilor, vor dura zeci de ani pentru a decontamina solul. Crime de razboi Razboiul din Ucraina va ramâne asociat cu imagini de nesters: cadavrele civililor, unii cu mâinile legate la spate, împrastiati pe o strada din Bucha, lânga Kiev, dupa retragerea fortelor ruse din aprilie. Un animal de plus însângerat în afara garii Kramatorsk, bombardata în timp ce mii de civili încercau sa evacueze zona. O maternitate a fost lovita în Mariupol în martie, cu imaginea unei gravide evacuata pe targa care nu va supravietui. Aproape 65.000 de cazuri de presupuse crime de razboi au fost raportate, potrivit comisarului european pentru justitie, Didier Reynders. Executiile, violurile, tortura si rapirile de copii - peste 16.000 transferati în Rusia sau într-o zona aflata sub control rusesc, potrivit Kievului - au fost atribuite trupelor ruse, acuzate în septembrie de anchetatorii ONU ca ar fi comis „la scara larga” crime de razboi. Ucraina a fost acuzata de mai multe ori ca ar fi comis crime de razboi împotriva prizonierilor rusi, dar acest lucru nu are nicio legatura cu actele imputate fortelor de la Moscova. Curtea Penala Internationala a deschis pe 2 martie 2022 o ancheta privind crimele de razboi si crimele împotriva umanitatii din Ucraina. 1.500 km de linie de front Estul Ucrainei, în foc si sânge, evoca imaginile Marelui Razboi. Soldati epuizati pe fundul transeelor noroioase, artilerie continua, cratere uriase cauzate de obuze, peisaje apocaliptice ale oraselor si satelor distruse... Linia „activa” a frontului se întinde pe 1.500 de km de la nord la sud în estul Ucrainei, potrivit seful armatei ucrainene Valeri Zalujni. Printre punctele fierbinti, Bakhmut, descris drept „iad pe pamânt” de luptatorii ucraineni, a fost în centrul unei batalii sângeroase înca din vara. Fortele rusesti si mercenarii din gruparea Wagner înainteaza acolo, metru cu metru, de câteva saptamâni. Câteva mii de civili înca mai locuiesc în orasele bombardate, ascunsi în beciuri, fara apa sau electricitate, dependenti de ajutorul umanitar oferit de voluntari curajosi. În spatele frontului, orase precum Kramatorsk nu au fost ferite de atacuri mortale. În ceea ce priveste zonele eliberate în timpul contraofensivei ucrainene din toamna, acestea sunt devastate de distrugere si înca ar putea cadea înapoi în mâinile Rusiei. Trupele de la Moscova ocupa aproximativ 18- din Ucraina, dar, potrivit generalului Zaluzhni, Kievul a recucerit 40- din teritoriile ocupate dupa invazia din 24 februarie. O economie distrusa Cladiri devastate, fabrici închise, infrastructura în bucati. Imagini care se vad în sudul si estul Ucrainei, unde luptele s-au concentrat de când fortele moscovite nu au reusit sa cucereasca Kievul în aprilie. Costul este dramatic pentru tara, al carei PIB s-a contractat cu 35- în 2022, potrivit Bancii Mondiale. Scoala de economie de la Kiev a estimat în ianuarie valoarea pagubelor la 138 de miliarde de dolari si mai mult de 34 de miliarde de pierderi pentru agricultura. UNESCO numara peste 3.000 de scoli si 239 de situri culturale afectate. Din septembrie, Moscova a vizat în mod sistematic infrastructura energetica. Pâna în decembrie, aproape jumatate din aceasta a fost avariata în tara, cufundându-i pe ucraineni în întuneric si frig. Refugiati Potrivit ONU, luptele au fortat deja aproape 8 milioane de persoane sa paraseasca Ucraina, iar peste 5 milioane sunt stramutate în interior. Polonia este una dintre primele tari gazda pentru acesti oameni dezradacinati, cu peste 1 milion de oameni. Responsabilii ocupanti rusi sustin ca cel putin 5 milioane de ucraineni si-au parasit tara pentru Rusia. Kiev, la rândul sau, evoca „evacuari fortate”. Ajutor militar occidental În aprilie, vehicule militare ucrainene datând din epoca sovietica, dintre care unele erau adevarate antichitati, traversau Ucraina spre Donbas (est). Soldatii de la Kiev au cerut armament occidental în fata atacului rusesc. În noiembrie, Institutul Kiel a estimat la aproximativ 37,9 miliarde de euro promisiunile de ajutor militar facute Kievului de catre partenerii sai. Lansatoarele de rachete Himars americane, cu o raza de actiune de 80 km, mult mai mare decât cea a echipamentelor rusesti, ar fi contribuit la progresele semnificative din toamna ale Ucrainei, care a preluat zone mari din teritoriul sau în regiunile Harkov (nord-est) si Herson (sud). În ianuarie, Occidentul a hotarât sa trimita blindate grele Kievului.
