„Banuiesc ca va ataca, trebuie sa faca ceva”, a mai spus presedintele american, referindu-se la intentiile Rusiei în Ucraina. Si Franta si-a anuntat disponibilitatea de a trimite trupe în România, o reorientare strategica importanta, sustin expertii militari Presedintele SUA Joe Biden a declarat într-o conferinta de presa, ca va fi crescuta prezenta militara în Polonia si România, în contextul situatiei de la frontierele Ucrainei. “Vom creste prezenta militara în Polonia si România, pentru ca avem o obligatie sacra în termenii Articolului 5, de a apara aceste state. Ele sunt parte a NATO. Nu avem aceasta obligatie fata de Ucraina, desi suntem foarte îngrijorati de ce se întâmpla în Ucraina”, a declarat presedintele Biden, întrebat în legatura cu o eventuala invadare a Ucrainei de catre trupele rusesti, dar si cu solicitarile partii ruse vizând mentinerea unei sfere de influenta care implica retragerea trupelor americane si a armelor nucleare din statele fostului bloc sovietic. În aceeasi conferinta de presa, presedintele american a prezis ca Rusia va invada Ucraina, precizând ca reactiile vor fi diferite în functie de dimensiunile acestei invazii sau daca vor fi doar incursiuni în teritoriul ucrainean. „Nu sunt atât de convins ca stie ce vrea sa faca, banuiesc ca va ataca, trebuie sa faca ceva”, a declarat Biden. “Rusia va fi facuta responsabila în cazul unei invazii si depinde de ceea ce va face. Una este daca vorbim despre o incursiune minora, dar daca ei fac ceea ce sunt capabili sa faca, va fi un dezastru pentru Rusia daca invadeaza Ucraina”, a afirmat Biden. Dupa declaratiile presedintelui, secretarul de presa al Casei Albe a precizat ca, daca orice forte militare rusesti trec frontiera ucraineana, aceasta este o noua invazie si va primi un raspuns dur si unitar din partea SUA si a aliatilor lor. De asemenea, ea a precizat ca presedintele Biden stie din experienta ca rusii au o întreaga paleta de agresiuni premergatoare actiunii militare, inclusiv atacuri cibernetice si atacuri paramilitare, care vor primi un raspuns decisiv, unitar si bazat pe reciprocitate. „Prezenta avansata, consolidata, mai ales în România” Si Emmanuel Macron a declarat miercuri seara ca Franta are „disponibilitatea de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a se angaja în noi misiuni si de a-si asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenta avansata, consolidata, mai ales în România”. Aceasta declaratie aparent tehnica deschide, de fapt, calea catre o întarire puternica a prezentei militare a NATO în România si deci în zona Marii Negre, unde este în prezent mult mai slaba decât în Nord, în regiunea Marii Baltice. Anuntul presedintelui Frantei reflecta si apropierea franco-româna pe probleme de aparare si, în sfârsit, pare sa semnifice o dorinta franceza de a-si asuma un rol mai mare în NATO, despre care Emmanuel Macron declara la sfârsitul anului 2019 ca se afla într-o stare de „moarte cerebrala”. „Este o reorientare importanta. Dupa o investitie majora si de lunga durata în Marea Baltica, Franta vrea sa fie prezenta în regiunea Marii Negre. Si sa-si întareasca legaturile cu o veche tara prietena pe care am neglijat-o prea mult”, potrivit directorului adjunct al Fundatiei pentru Cercetare Strategica (FRS), Bruno Tertrais. Pe flancul nord-estic, în tarile baltice si în Polonia, NATO are o prezenta militara avansata prin patru batalioane de lupta multinationale, conduse de Canada, Germania, Regatul Unit si Statele Unite. Aceasta înseamna mii de militari, fata de prezenta mult mai mica pe care Alianta o dezvolta în România. „Pâna acum exista o diferenta între Europa de Nord-Est si de Sud-Est” în ceea ce priveste prezenta NATO, explica o sursa diplomatica europeana. Daca proiectul reuseste, „angajamentul va fi de acelasi nivel”. Navalnîi avertizeaza Occidentul sa nu cada în capcana lui Putin Disidentul rus Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, a avertizat Occidentul sa nu îi faca nicio concesie presedintelui Vladimir Putin în conflictul legat de Ucraina. Occidentul cade mereu în capcanele presedintelui Rusiei, a scris cel mai cunoscut opozant al acestuia în mai multe scrisori trimise din lagar revistei Time. Sub titlul “Omul de care se teme Putin”, publicatia trimite chiar de pe coperta ultimului numar la articolul bazat pe corespondenta respectiva. “În loc sa îi ignore aiurelile, SUA accepta agenda lui Putin si se grabeste sa organizeze întâlniri. Ca un scolar speriat care este intimidat de unul dintr-o clasa mai mare”, a afirmat Navalnîi. Dupa parerea lui Navalnîi, liderul de la Kremlin se teme mai putin de apropierea NATO de frontierele Rusiei decât de pierderea puterii. “Pentru a consolida tara si elitele, Putin are nevoie de toate aceste masuri extreme, de toate aceste razboaie - reale, virtuale, hibride sau doar confruntari la limita razboiului, asa cum vedem acum”, a scris disidentul. Navalnîi a sugerat ca legarea sanctiunilor occidentale de invadarea Ucrainei face parte din strategia lui Putin de evitare a sanctiunilor personale si ca SUA ar trebui sa faca presiuni asupra presedintelui rus din afara, iar sustinatorii sai (ai lui Navalnîi - n.r.) sa faca acelasi lucru din interior, ceea ce ar putea diviza elitele din jurul Kremlinului.
