Banca centrala a Turciei a redus din nou, joi, dobânda de referinta, cu 1,5 puncte procentuale, de la 12- la 10,5-, pentru a treia luna consecutiva de reduceri, în pofida unei inflatii de peste 83-, transmite CNBC. Analistii se asteptau la o reducere de 1 punct procentual, asa ca masura a reusit totusi sa-i ia pe multi prin surprindere, în pofida regularitatii tot mai mari a reducerilor de dobânzi în Turcia. Un nou maxim al ultimilor 24 de ani Cresterea preturilor de consum în tara cu 84 de milioane de locuitori a atins în septembrie un nou maxim al ultimilor 24 de ani, de 83,45-, desi multi oameni care locuiesc în Turcia spun ca preturile bunurilor de baza s-au triplat în unele cazuri în ultimul an. Politica monetara a tarii, condusa de presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, se bazeaza pe sustinerea cresterii economice si a competitivitatii exporturilor, mai degraba decât pe calmarea inflatiei. Erdogan sustine în mod vocal ideea neortodoxa ca cresterea dobânzilor amplifica inflatia, mai degraba decât invers si a numit cresterea dobânzilor ca fiind ”mama tuturor relelor”. Politica provoaca în mod constant critici si nedumerire din partea economistilor si joaca un rol major în slabirea dramatica a monedei Turciei, lira, care a pierdut aproximativ 28- din valoarea sa fata de dolar, în acest an. Lira turceasca a fost aproximativ constanta, dupa ce a atins un minim istoric în urma stirilor, la 18,615 unitati pentru dolar. Moneda a scazut în ultimul an cu 50- fata de dolarul american. Desi deficitul de cont curent al Turciei s-a redus în august, datorita ajutorului veniturilor din turism, acesta se situeaza în continuare la 3,1 miliarde de dolari, potrivit datelor Goldman Sachs. ”Lira ramâne slaba, randamentele reale sunt artificial scazute, inflatia a accelerat si contul curent ramâne în deficit. Acest lucru i-a determinat pe investitorii internationali sa abandoneze în ultimii ani piata obligatiunilor în moneda locala din Turcia”, a scris Daniel Wood, manager de portofoliu la William Blair Investment Management, într-o nota de joi. Guvernul Turciei a urmat strategii alternative pentru a-si consolida moneda, inclusiv programe de încurajare a depozitelor în lire la banci, vânzarea de dolari pentru lire, ceea ce a redus rezervele valutare ale tarii, si obtinerea de investitii si asistenta din partea statelor bogate din Golf pentru a-si finanta interventiile în valuta. Ankara a ramas, de asemenea, prietenoasa cu Moscova, atragând valuri de milionari si miliardari rusi, în încercarea de a se sustrage sanctiunilor occidentale. Strategie electorala? Timothy Ash, un strateg senior pentru pietele emergente la BlueBay Asset Management, spune ca toate acestea sunt pentru câstigarea urmatoarelor alegeri generale din Turcia, din iulie 2023. ”Aceste politici pro-crestere ar putea foarte bine sa câstige alegerile lui Erdogan, dar vor stimula cererea de import, vor submina competitivitatea si, cu siguranta, vor spori masiv deficitul de cont curent”, a spus el într-o nota pe e-mail catre clienti. Erdogan: Cel mai mare dusman al meu sunt dobânzile Dar Erdogan ramâne hotarât sa reduca rata dobânzii a tarii la o singura cifra pâna la sfârsitul acestui an. ”Cea mai mare batalie a mea este împotriva dobânzilor. Cel mai mare dusman al meu sunt dobânzile. Am scazut dobânda la 12-. E suficient? Nu este de ajuns. Aceasta trebuie sa coboare mai mult”, a spus presedintele în timpul unui eveniment de la sfârsitul lunii septembrie. Banca centrala a Turciei a semnalat ca va urma o alta reducere a ratei dobânzii în noiembrie, dar aceasta ar putea fi ultima, spunând ca conditiile financiare trebuie sa continue sa sustina cresterea, pe fondul unei cereri slabite. Aceasta a adaugat ca încetinirea cererii externe si presiunile asupra industriei manufacturiere sunt ”monitorizate îndeaproape” si ca ”optiunile de politica privind creditele, garantiile si lichiditatile vor continua sa fie implementate”.
