Expert în criminalistica informatica, expert în investigatii digitale, în securitate cibernetica sau expert în surse deschise sunt câteva dintre noile meserii, care de anul acesta sunt recunoscute oficial în România. Odata cu acestea, în Clasificarea Ocupatiilor din România si-au facut loc si alte meserii: 69 în total. Însa, odata cu ele, au disparut alte 62 de meserii, dintre care, unele, te trimit nostalgic în secolul trecut, cum sunt cele de “inspector telegrame”, “sef vagon postal”, “telexist”, “teletipist” sau “confectioner tuburi telescop”. Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului Muncii si al presedintelui Institutului National de Statistica pentru definirea ocupatiilor noi digitale în clasificarea ocupatiilor era unul dintre jaloanele din Planul National de Redresare si Rezilienta al României care trebuiau îndeplinite pâna în trimestrul al treilea al acestui an, pentru ca tara noastra sa poata cere aprobarea unei transe de plata prin PNRR. Doar 9 din 24 de jaloane au fost îndeplinite, dupa cum arata datele analizate de platforma Monitor PNRR, iar Ordinul referitor la ocupatiile profesionale este unul dintre acestea. Noile meserii aparute Ordinul referitor la introducerea de noi meserii face parte din una dintre reformele propuse prin Componenta a saptea din PNRR România, privind digitalizarea, mai exat reforma 4, privind “Cresterea competentelor digitale pentru exercitarea functiei publice si educatie digitala pe parcursul vietii pentru cetateni”. Iar prin definirea noilor ocupatii digitale în cadrul Clasificarii Ocupatiilor din România (COR), se urmareste echivalarea acestora cu cele existente în tarile Uniunii Europene care au deja experienta în digitalizare. “Se va efectua un studiu/o analiza de diagnosticare pentru a furniza o previziune pentru urmatorii cinci ani în ceea ce priveste nevoile de forta de munca în contextul transformarii digitale a economiei si al tranzitiei catre industria 4.0, inclusiv recomandari pentru definirea noilor ocupatii digitale în clasificarea oficiala a ocupatiilor”, se arata în strategia româneasca privind digitalizarea. Ordinul privind modificarea si completarea Clasificarii ocupatiilor din România, adoptat la începutul anului, a introdus 69 de meserii noi, din acest an, din care multe sunt din domeniul IT. Iar dintre acestea multe se refera la securitate cibernetica, investigatii digitale sau de criminalistica informatica. (vezi aici lista completa) Împreuna cu noile meserii din IT, în Clasificarea Ocupatiilor din România si-au facut loc si altele, pe care românii le stiau din experienta avuta în alte tari – cum ar fi cea de barista, de analist comportamental, de artist multimedia sau de degustator de cafea – precum si unele cu o titulatura atât de cunoscuta, încît nici u banuiam ca nu exista deja, oficial, în România. De exemplu, analist de afaceri, arhitect de interior, asistent medical specializat, consilier de stat sau compozitor de muzica, film/teatru, muzica electronica sau muzica publicitara. Dar si-au facut loc între noile meserii si cele pentru “consilierii filosofici”, sau “stilistii de gene”. Ati auzit de meseria de “preparator ulei de copite”? Dar modificarile în Clasificarea Ocupatiilor au vizat si meseriile vechi, care nu se mai practica. Astfel, destramatorii, decusutorii, scuturatorii si pieptanatorii nu mai au loc în noul nomenclator al ocupatiilor, iar meseriile referitoare la prelucrarea gogosilor de matase au disparut în bloc - si aici erau încadrati fierbatorii de gogosi de matase, înnodatori de fire de matase naturala, finisori fire, prelucratori deseuri gogosi de matase naturala. De asemenea, România si-a luat adio de la ocupatii de care cei mai multi dintre noi nu am auzit, dar care stârnesc, cu siguranta, curiozitatea, cum ar fi cele de „valorificator glande”, “colector si sortator de par”, naphtolator la imprimerie” sau „operator truka”, “preparator ulei de copite”. La ce e bun uleiul de copite? Ironic, uleiul extras din copitele bovinelor se foloseste în industria pielariei, între altele pentru lubrifierea harnasamentelor pentru caii care participa la competitii. În 2015, o masteranda în al doilea an la Facultatea de Inginerie Alimentara din cadrul Universitatii „Stefan cel Mare“ Suceava, a realizat un experiment prin care arata ca uleiul obtinut din copitele bovinelor ar putea fi valorificat cu succes în industria cosmetica si farmaceutica. În copitele bovinelor se gaseste o glanda care secreta un ulei cu rol de a lubrifia copita, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care vitele nu se potcovesc. Din 2 kg de glande din copite, a reusit sa extraga 60 de ml de ulei si a dovedit ca ar avea o capacitate antioxidanta mare, putând fi o buna sursa de Omega 3 si Omega 6. Masteranda a obtinut locul al doilea cu lucrarea sa, la o sesiune internationala de comunicari stiintifice, iar între timp meseria de preparator de ulei copite a disparut.
