Pretul compensat al energiei electrice depinde de consumul de anul trecut. Desi nimeni nu a stiut de aceasta conditionare pâna în martie, la adoptarea primei ordonante, marea majoritate a consumatorilor casnici s-au încadrat în plafonul de 300 kWh/ luna luat în considerare la facturarea din 2022. Anul acesta, plafonul a coborât la 255 kWh. Toata Europa, nu doar România, asteapta cu înfrigurare sosirea iernii. O sursa de energie mai scumpa, fie ca e vorba de electricitate sau de gaz, a devenit spectrul urmatorului sezon rece. Costul kilowattului este cel care da frisoane. Subiectul este deja la ordinea zilei, mai ales dupa cele doua cazuri intens mediatizate cu facturi care depaseau 6000 de lei, desi consumatorii plateau lunar 2-300 de lei. Ambele facturi, emise catre filosoful Mihai Sora si pe numele actorului Marius Manole, erau regularizari care vizau perioade mai mari de un an si jumatate, emise de aceeasi firma, Enel. Aceasta a explicat ca nu a avut acces la contoarele electrice în toata aceasta perioada si ca asa a rezultat diferenta de consum facturata. Totusi, pe de o parte, o regularizare acopera între 3 si cel mult 6 luni, iar pe de alta parte, în orice contract de furnizare a energiei este mentionat accesul neîngradit al reprezentantilor firmei furnizoare la contorul electric. Este într-adevar cazul sa ne temem de factura la curent? Primele masuri de compensare a costului pentru energia electrica si gazul consumate au fost aplicate de la 1 noiembrie 2021. Atunci, pretul a fost plafonat la 1 leu/kWh, iar compensarea, la 29 de bani. Altfel spus, un kilowatt-ora a costat între 68 si 71 de bani în perioada 1 noiembrie 2021 – 1 aprilie 2022, iar firmele furnizoare care au încheiat contracte cu un pret pe kWh mai mare de un leu urmau sa primeasca compensatii de la stat. O întreaga tevatura s-a iscat atunci, pentru ca unele firme nu au aplicat corespunzator algoritmul, iar altele au încercat sa recupereze de la consumatori subventiile care întârziau sa vina. Solutia a venit de la Protectia Consumatorilor, unde s-au strâns foarte multe reclamatii si care în dese rânduri a dispus recalcularea. Acum, de la începutul lunii august pâna la sfârsitul saptamânii trecute, la Iasi au fost înregistrate 24 de reclamatii (au fost câteva sute anul trecut) ne-a spus cms.-sef Constantin Onofrei, adjunctul Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor. De ce economia de acum nu bate risipa de anul trecut La începutul anului, Guvernul a intervenit printr-o ordonanta de urgenta asupra metodei de calcul a costului pentru consumul de energie electrica. Algoritmul pastreaza pretul maxim de 68 de bani/kWh (inclusiv TVA) pentru consumatorii casnici care în anul pandemic 2021 au avut de platit în medie pentru cel mult 100 kWh/ luna, maxim 80 de bani pentru cei cu consum mediu lunar între 100 si 300 kWh anul trecut si cel mult un leu, de asemenea cu TVA inclus, pentru clientii non-casnici. Nicio referire la cei care, anul trecut, au depasit media lunara de 300 kWh si care, astfel, nu beneficiaza acum de nicio reducere. Astfel, chiar daca acum un asemenea consumator se restrânge chiar la mai putin de 100 kWh pe luna, el va plati toata aceasta cantitate de energie consumata la pretul din contract, fara nicio compensatie. De exemplu, daca contorul arata ca a consumat 90 kWh si în contract pretul e 3 lei/kWh, va plati 270 de lei. Un fel de pedeapsa ca anul trecut nu a fost mai econom. Când se schimba regulile în timpul jocului Daca, anul trecut, nu stia nimeni ca Guvernul va lega consumul de atunci de facturile din 2022, anul acesta se schimba iarasi regulile. O noua ordonanta intrata în vigoare recent, la 1 septembrie 2022, coboara aceasta limita medie de la 300 la 255 kWh. „Nu este o scadere de la 300 la 255 kWh, ci o aplicare voluntara a ceea ce s-a hotarât la Bruxelles”, a explicat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Potrivit declaratiilor lui, 7,6 milioane de locuinte se încadrau în plafonul de 300 kWh, iar în cel de 255, 7,2 milioane. Ce înseamna practic aceasta reducere de prag în noua ordonanta? De exemplu, daca o locuinta s-a încadrat anul trecut în cei 300 kWh, dar acum consuma 299 kWh într-o luna, titularul contractului va plati pretul compensat (80 de bani/kWh) pentru cei 255 kWh, iar pentru ceilalti 44 (pâna la 299 kWh) va plati pretul platit de furnizorul de electricitate la achizitia de pe bursa. Acelasi document consfinteste nivelul maxim al pretului unui kWh din consumul de gaz: 31 de bani, cu tot cu TVA, pentru consumatorii casnici (37 de bani pentru toti ceilalti), indiferent de cantitate. Pe de alta parte, la costul de achizitie al kilowattului/ora se adauga costul de furnizare (7,3 bani, respectiv 1,2 bani în cazul gazelor naturale), costul transportului energiei, contravaloarea asa-numitelor certificate verzi etc., mentioneaza ordonanta 27/2022. Ce va spune factura pe care o primiti de la furnizorul de electricitate? Pare complicat? Alesii s-au gândit deja la toate si au completat în legea data în iulie pentru aprobarea primei ordonante de urgenta, cea din martie (27/2022): „Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor vor stabili, prin ordin comun, un formular unitar de facturare a energiei electrice si a gazelor naturale, care sa fie usor de înteles de catre consumatorul mediu si sa cuprinda informatii relevante pentru acesta cu privire la depasirea consumului estimat în mod distinct pe facturi, astfel încât consumatorii sa poata fi în cunostinta de cauza fata de toate elementele de facturare într-un mod clar si precis.” Explicatiile si prezentarea de pe facturi sunt însa si acum complicate, spre deosebire de notele de plata similare din alte tari, foarte usor de înteles. Evident, si OUG 119/1 septembrie 2022 va intra în Parlament, unde va putea suferi si ea modificari. Putem scapa de surprize? „Soc si groaza” e în locuintele care nu sunt racordate la gaz si care nu au centrala pe lemne. Un boiler sau chiar o centrala electrica, instalatii destul de convenabile pâna anul trecut, cu siguranta au dat în clocot facturile anul acesta. Singura „arma” contra facturilor mari – care, de regula, sunt cele de regularizare – este transmiterea indexului din fiecare locuinta în zilele alocate pentru asta. Oricât de precisa ar fi, autocitirea contoarelor electrice nu exclude aceste facturi de regularizare, care întotdeauna reprezinta sume de platit în plus, nu rambursari. Omiterea transmiterii indexurilor, operatiune dificila pentru anumite persoane, si lipsa accesului la contorul electric pot conduce la aparitia unor asemenea facturi cu mai mult de trei cifre la „Total de plata”. Totusi, facturile de regularizare sunt emise pe perioade cuprinse între 3 si 6 luni, în niciun caz pe un an si jumatate, cum au patit cei doi protagonisti amintiti la începutul acestui articol. O necunoscuta ramâne si daca limitarea impusa de ultima ordonanta, de 255 kWh/ luna, va conta la calcularea facturilor de anul viitor.
