Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitala, a declarat pentru News.ro ca medicii Institutului primesc în îngrijire frecvent cazuri de pacienti cu long COVID, boala care cuprinde mai multe tipuri de manifestari ce pot aparea la o anumita distanta fata de momentul infectarii cu covid 19. Boala nu presupune o codificare noua, care sa cuprinda toate simptomele sub aceeasi umbrela, tocmai de aceea, în acest moment, statistic nu se stie exact câti pacienti au avut sau au long covid. Termenul de long COVID presupune o multitudine de simptome, explica medicul, printre care si un tip de fibroza pulmonara aparte, diferita fata de tipul de fibroza cu care doctorii s-au confruntat pâna acum în cazul pacientilor pe care i-au avut în îngrijire. „Daca vorbim de long COVID, lucrurile sunt destul de variate si nu pot sa spun ca avem un cod de diagnostic valabil pentru toate tipurile de manifestari pe care le întâlnim în long COVID. Practic, vorbim despre pacienti care se prezinta cu simptomatologie variata si sunt încadrati într-una dintre afectiunile care sugereaza cel mai mult o boala pe care o cunoastem deja, dar care a fost declansata de COVID. Atunci când vorbim despre long COVID, nu putem vorbi despre o singura afectiune, termenul acesta cuprinde, cel putin la nivelul aparatului respirator, o multitudine de simptome, simptome pe care le grupam în afectiuni diverse: de la astm bronsic sau momentul COVID-ului practic declanseaza aparitia unui astm pe care pacientul nu-l avea ca diagnostic anterior, la leziuni pulmonare interstitiale, acea fibroza pulmonara care însa are o tipologie aparte, nu este fibroza idiopatica pe care o stiam, dar despre care avem însa mult de învatat în viitor, si pneumonii recurente cu germeni mai putin obisnuiti, cele mai frecvente sunt acele pneumonii date de ciuperci. Majoritatea celor care se prezinta cu simptome dupa trecerea prin COVID sunt cei nevaccinati sau vaccinati fara booster Din punct de vedere statistic, exista o codificare care respecta legislatia veche, nu exista o codificare noua a bolii, clasificarea internationala a maladiilor care este valabila în România nu permite clasificarea sindromului long COVID, nu permite clasificarea unor afectiuni noi, prin urmare nu stim în mod exact care este numarul de pacienti care au avut sindrom long COVID, dar pot sa va spun ca frecventa lor în cabinet este destul de mare, marea majoritate care se prezinta cu simptome dupa trecerea prin COVID sunt persoane care nu au fost vaccinate sau care s-au vaccinat cu o singura doza. fara booster, si care, din pacate, au si afectiuni asociate, pentru ca practic imunosupresia a favorizat ca acest virus sa declanseze o paleta întreaga de reactii care acum se remit cu greu”, a explicat Dr. Mahler. Pacientii cu boli cronice trebuie sa fie mai atenti, pentru ca boala COVID, odata instalata pe un organism deja slabit de boala de baza, poate duce la complicatii grave. „Cu cât simptomatologia bolii COVID s-a ameliorat, cu atât numarul de sindroame post COVID scade, este o relatie directa si acest lucru este îmbucurator, dar în continuare persoanele care sunt imunosupresate trebuie sa fie putin mai atente si aici ma refer la pacientii care se stiu cu boli cronice, care trebuie sa ia medicatie zilnic, ei trebuie sa fie putin mai atenti cum de altfel trebuie sa fie mai atenti fata de orice alta afectiune respiratorie, chiar si fata de gripa, fata de un virus sincitial respirator,sunt infectii care se cantoneaza mai usor într-un organism slabit de o afectiune existenta anterior”, a precizat Dr. Mahler. Recuperarea dupa boala COVID, un proces interdisciplinar complex. Medicul cardiolog si diabetolog, kinetoterapeutul, dar si asistentele, parte din echipa care alcatuieste programul de recuperare al pacientilor care au nevoie de acest proces dupa ce au trecut prin boala. „Recuperarea unui pacient presupune o multitudine de actiuni, nu participa un singur medic, e vorba de o echipa la care participa de la medicul curant care are în grija pacientul, la asistentele care desfasoara activitatea de nursing si care este extrem de importanta, la kinetoterapeut care stabileste un program de exercitii pe care îl modifica în functie de cresterea nivelului de toleranta la efort, pentru ca pacientii fac progrese si atunci dificultatea si complexitatea exercitiilor creste, la medicul de diabet si boli de nutritie, pentru ca, din pacate, o mare parte dintre acesti pacienti sunt si diabetici sau au un diabet care s-a dezechilibrat dupa trecerea prin COVID, iar prezenta lui în echipa este absolut obligatorie, medicul cardiolog pentru ca long COVID-ul este recunoscut ca una dintre afectiunile care afecteaza si muschiul inimii, prin urmare vorbim de o echipa complexa, fiecare pacient are tipologia lui, dar pot sa spun ca am avut rezultate absolut spectaculoase si asta este lucrul care ne bucura cel mai mult, când vedem ca pacientii, desi vin în carucior, reusesc, dupa câteva saptamâni de tratament si recuperare, sa faca pasi singuri prin salon, sa-si faca managementul propriu, pentru a putea fi externat acasa, în siguranta”, a explicat managerul Institutului Marius Nasta. Un caz deosebit pe care l-au îngrijit medicii de la Institutul Marius Nasta, dar si medicii de la alte doua spitale mari din Capitala: o tânara mama care, dupa ce a ajuns la Institut în incapacitatea de a se deplasa, a reusit sa se recupereze aproape în totalitate. Dr. Mahler: „Din pacate, si-a pierdut aproape toata podoaba capilara dupa trecerea prin COVID” „Daca vorbim de partea emotionala, întotdeauna te impresioneaza un pacient tânar si pot sa spun ca este vorba de o doamna, o tânara mama, pentru care s-a facut o interventie cezariana la Spitalul Universitar, ulterior a fost transferata pentru tratamentul COVID în terapie intensiva la Matei Bals si de la Matei Bals a venit la Institutul Marius Nasta pentru partea de recuperare, suntem practic trei echipe din trei spitale mari bucurestene care au pus umarul pentru ca aceasta femeie sa traiasca si ea traieste, si, daca la început, în momentul în care a venit, a venit sustinuta de sot, cu incapacitatea de a se deplasa aproape totala, acum este complet recuperata, singurele sechele pe care le mai are sunt în zona dermatologica pentru ca, din pacate, si-a pierdut aproape întreaga podoaba capilara dupa trecerea prin COVID dar si asta se va recupera în urmatoarea perioada. Si pulmonar acum este bine, este o femeie care a luptat exemplar si care a respectat întocmai toate recomandarile, pe lânga echipa din Marius Nasta a fost o colaborare complexa si cu alte specialitati, dar pacienta a fost extrem de suportiva si a înteles nevoia de colaborare cu alte specialitati si a respectat toate indicatiile noastre în ceea ce priveste consulturile interdisciplinare”, a detaliat Dr. Mahler. Sfaturi pentru populatie în pragul sezonului rece: persoanele care au boli cronice trebuie sa-si îngrijeasca foarte bine afectiunea de baza. Exista mai multe metode, printre care vaccinarea cu anumite vaccinuri, care cresc imunitatea în fata unor boli grave. Schimbarea stilului de viata aduce mari beneficii starii de sanatate, spune Dr. Mahler. „În primul rând, mesajul meu s-ar îndrepta pentru persoanele care au si alte afectiuni asociate, este extrem de important pentru ele ca tratamentul bolii de baza sa fie facut corect, indiferent daca vorbim de un astm bronsic sau de o hipertensiune arteriala, sau de un diabet, boala de baza trebuie sa fie compensata. Sunt o serie de preparate care pot ajuta la cresterea imunitatii, fie sub forma de injectii, avem vaccinuri care se pot administra începând cu luna septembrie, sunt vaccinurile antipneumococice, apoi vaccinul anti-gripal, dar si preparate sub forma de tablete care pot fi administrate si cresc imunitatea si pregatesc practic organismul pentru trecerea prin iarna. Nu în ultimul rând, stilul de viata conteaza si cred ca schimbarea stilului de viata cu includerea exercitiilor fizice usoare, macar mers în fiecare zi 30 de minute, poate sa faca diferenta atunci când trecem printr-un moment mai dificil cum este cel de boala”, a explicat pentru News.ro Dr. Beatrice Mahler.
