Atât sticlele de apa plata, cât si cele de apa minerala au inscriptionate un termen de valabilitate, motiv pentru care, cel mai probabil, multi se gândesc ca pâna la acea data este apa buna de baut. Ei bine, nu este asa. Specialistii sustin ca, de fapt, data aceea nu reprezinta termenul de valabilitate al apei, ci al sticlei. „Stiati ca data de expirare imprimata pe sticlele de apa îmbuteliata nu se refera la apa din sticle? Apa nu expira, dar sticlele în care se îmbuteliaza au un termen limitat de valabilitate. Dupa expirarea termenului de valabilitate, sticlele din plastic vor elibera substante chimice în apa îmbuteliata, aspect care duce la modificari de gust si miros“, sustine medicul Dan Vodnar, profesor de Gastronomie Moleculara si Biotehnologii alimentare. Ce se întâmpla, de fapt, cu apa, daca depaseste termenul de pe ambalaj Deci, chiar daca apa în sine nu expira, ambalajul da si nu este recomandat consumul apei îmbuteliate dupa data expirarii sticlei. În anul 1987 a fost introdusa una dintre primele reglementari în acest sens, care spunea ca orice produs alimentar ambalat nu poate avea o data de expirare mai mare de 2 ani, iar cu timpul, aceasta regula a devenit un standard la nivel mondial. Plasticul din care este confectionat ambalajul are un grad de permeabilitate, iar în timp, compozitia acestuia se poate infiltra în apa, contaminând-o. Acesti compusi care provin din plastic se pot acumula în organism, ducând la diverse afectiuni. În plus, apa îmbuteliata si carbogazificata, care a depasit termenul de expirare, îsi poate pierde aciditatea, dezvoltând un gust de „statut“.
