Ratarea obtinerii finantarii prin PNRR pentru proiectul Institutului Regional de Medicina Cardiovasculara continua sa faca valuri. Dupa ce a minimizat, apoi a cautat sa explice esecul, administratia judetului încearca sa gaseasca alternative de finantare. Greu de crezut ca, dintre cele 27 de proiecte selectate pentru finantarea construirii sau extinderii de spitale, va renunta vreo autoritate locala sau va fi descalificat vreunul ca sa poata urca institutul de la Miroslava doua pozitii în clasament. Amintim ca rezultatul selectiei afisat miercuri de Ministerul Sanatatii a plasat singurul proiect iesean, IRMC, pe locul 2 din lista rezervelor, la 3 puncte sub ultimul admis. La 24 de ore dupa publicarea celor doua clasamente, sefii Consiliului Judetean au venit cu câteva explicatii. Ei au dat vina pe handicapul cu care proiectul Iasului a intrat în cursa, respectiv o penalizare de 15 puncte pentru ca exista deja în curs de realizare proiectul unui alt obiectiv medico-sanitar, Spitalul Regional de Urgenta. Aceeasi penalizare a fost aplicata Clujului si Craiovei, beneficiare ale unor proiecte similare. Totusi, Clujul a mizat pe o construirea unei clinici de neurochirurgie la Spitalul Judetean, investitie de aproape 200 de milioane de lei, iar Craiova a obtinut – ce-i drept, prin Ministerul Apararii – peste 40 de milioane de lei pentru un pavilion de medicina operationala-politrauma ce va fi edificat într-o cazarma locala. De unde au venit proiecte de aceeasi marime ca IRMC, declarate câstigatoare Asa cum am relatat, Iasul a propus un proiect de trei ori mai ieftin decât fusese evaluat initial, respectiv 532,7 milioane de lei, însa fara succes. Cu valori comparabile, au câstigat în schimb finantarea a 95 la suta din costuri proiectele propuse de Tg. Mures (Centrul Chirurgical Cardiovascular, 523,7 milioane), Brasov (cladiri noi pentru Spitalul de Pneumoftiziologie si Boli Infectioase, 491,4 milioane), Oradea (similar, 565,7 milioane), SRI (modernizarea infrastructurii spitalului propriu, 487 de milioane), Arad (maternitate, chirurgie pediatrica si pediatrie, 486,5 milioane), Ilfov (maternitate noua la Buftea, 491 de milioane de lei) si Constanta (policlinica si spital cu specializarea cardiologie si oncologie, 510,7 milioane de lei). Dupa Bucuresti, cu patru investitii în sistemul medical, judetul Timis a prins doua astfel de proiecte – unul în Timisoara, Institut Regional de Oncologie (871 de milioane de lei), si unul în Lugoj, spital nou si functiuni conexe pentru cel municipal existent (629 de milioane). Timisoara este primul oras din tara care a început construirea unui spital regional, proiect abandonat însa de peste 15 ani, desi corpul principal de cladire era „la rosu”. În septembrie 2022, ministrul Sanatatii Alexandru Rafila promitea un institut de oncologie, motivând ca, „asa cum Bucurestiul, Iasul si Clujul au asemenea institute, si Timisoara ar trebui sa aiba un astfel de institut”. Prin urmare, cladirea abandonata imediat dupa construirea celor 7 niveluri va fi transformata într-un Institut Regional de Oncologie cu o capacitate de peste 500 de paturi. Citeste si:Cum a pierdut Iasul Institutul Inimii? O lovitura care a lasat fara grai administratia liberala de partid si de judet „Va asigur ca Ministerul Sanatatii face tot ce poate, în limita resuselor, pentru a sprijini dezvoltarea echilibrata a activitatii medicale în toate zonele tarii”, le spunea atunci Rafila timisorenilor. Însa argumentul nu a fost valabil pentru Iasi, care a mizat pe un institut regional exclusiv pentru boli cardiovasculare, destinat pacientilor din toata Moldova. Asadar, cine si unde a gresit: administratia ieseana, pentru ca a mizat totul pe o singura carte/ specialitate medicala, sau administratia centrala de la Bucuresti, pentru ca a invocat mai mult decât cele 7 criterii de selectie? De la suplimentare de fonduri în PNRR, la Programul Operational pentru Sanatate „Ma tem ca lipsa finantarii pentru IRMC va adânci decalajele, deja mari, fata de alte regiuni, îngreunând accesul la servicii medicale pentru cetatenii care sufera de boli cardiovasculare”, a fost prima reactie a presedintelui administratiei judetene, Costel Alexe. El i-a cerut ministrului Rafila sa suplimenteze fondurile pentru Componenta 12 – Sanatate, Investitia: Infrastructura spitaliceasca publica noua si sa includa si IRMC. La decizia Bucurestiului a reactionat si sefa Directiei Proiecte si Dezvoltare Durabila, Marieta Afilipoaie. Ea a calificat rezultatul selectiei de proiecte drept „o mare dezamagire pentru tot ce înseamna munca unei echipe de un an de zile (echipa tehnico-medicala a spitalului, echipa proiectantului, verificatorii tehnici, echipa Primariei Miroslava etc.)”. Directorul DPDD a mai spus ca asteapta comunicarea oficiala cu justificarea punctajului obtinut. Amintim ca IRMC a primit 61 de puncte, pornind de la -15, penalizarea pentru existenta SRU, în vreme ce primul proiect câstigator a avut 92 de puncte, iar ultimul de pe lista celor admise pentru finantare, 64 de puncte. „Nu ne oprim aici”, spune vicepresedintele CJ Marius Danga. „Avem discutii la Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, cautam alte variante de finantare. Sanse exista, fie prin viitorul POS de sanatate, unde avem o linie deschisa pe infrastructura spitaliceasca noua. Exista, de asemenea, un memorandum pentru un credit pentru sprijinirea acestor tipuri de investitii. Resurse sunt si vom identifica solutia potrivita pentru IRMC”, a spus vicele Danga, invocând înca un motiv pentru ratarea finantarii locale: lipsa unei coeziuni locale. Primarul Chirica: Este un semiesec Si primarul municipiului Iasi a afirmat ca „îl doare acest semiesec”. Mihai Chirica a amintit conditiile nu tocmai excelente în care functioneaza acum Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou, care împarte cladirea unde îsi are sediul cu Spitalul „C.I. Parhon” aflat în subordinea primariei iesene. „Mi-ar fi placut foarte mult sa vad IBCV extras de acolo, sa facem un centru regional de boli renale din actualul spital plus cladirea noua de alaturi si fiecare sa-si vada de specializarea lui. Eu cred ca vom ajunge acolo”, a spus primarul Iasului. Pe de alta parte, Institutul Inimii este un proiect bun, pentru ca a primit un punctaj mare, a continuat Mihai Chirica. El a apreciat investitiile în institutiile medicale militare (6 din cele 27 de proiecte care vor intra la finantare prin PNRR sunt de acest fel), argumentând ca „nu stim când înnebuneste un presedinte de stat, care înnebuneste, se urca pe tanc si e la granita României”.
