“Ziarul de Iasi” continua seria dezbaterilor în contextul alegerilor academice din universitatile iesene. Mai jos prezentam un articol primit la redactie de la prof.dr. Gabriel Mursa. Invitam si altI candidatI, de la toate universitatile unde au loc alegeri, sa participe la aceste dezbateri! Rectorul Universitatii trebuie sa fie un om al viitorului si ghidat de ideea binelui, nu un om al trecutului, ce foloseste resursele universitare pentru propriile planuri, ignorând nevoile reale ale comunitatii academice. Neîndeplinirea tuturor promisiunilor facute într-un interval de timp bine definit (doua mandate) poarta un singur nume: esec managerial. Limbajul de lemn despre “declansare de proceduri”, “refunctionalizare”, “continuare de proiecte” sau “reluare de licitatii” nu poate masca ceea ce este evident pentru oricine: promisiuni vechi neîndeplinite, proiecte si mai vechi nefinalizate, intentii prezentate drept fapte. Însa istoria are mersul ei, iar Schimbarea în Bine soseste si la UAIC. Ca viitor Rector, (daca aceasta va fi vointa comunitatii) voi colabora în mod transparent cu Senatul si toate facultatile pentru a implementa o serie de masuri concrete ce vor ajuta la îmbunatatirea vizibila si rapida a vietii academice. Experienta mea manageriala anterioara (presedinte-fondator al Institutului Hayek România, director de editura, administrator la trei firme private, director al Departamentului de Economie si Relatii Internationale, în cadrul FEAA) îmi spune ca o lista exhaustiva de masuri ar fi inutila, dar o sinteza a celor mai presante sau necesare zece masuri îmi pare fi mai adecvata. 1. Diminuarea prudenta si sustenabila a normei didactice, pentru ca membrii corpului didactic sa redobândeasca tihna reflectiei creatoare si bucuria contactului stimulativ cu studentii. Impactul financiar al diminuarii cu doua ore a normei pentru functiile de asistent si lector este estimat la 2,42- din totalul cheltuielilor salariale anuale în cadrul UAIC. Avem scenarii de diminuare si calcule financiare multianuale, pe care le vom propune spre examinare/modificare/adoptare viitorului Senat. Efectele benefice ale acestei masuri asupra piramidei posturilor vor fi evaluate pentru a decide modul ei adecvat de aplicare la posturile de conferentiar si profesor. 2. Aplicarea principiului Banii din Cercetare ramân la Cercetare. Astfel, toate sumele provenite din regia proiectelor stiintifice implementate în Universitate vor fi folosite exclusiv în cercetare (si vor fi completate cu resurse proprii, în functie de necesitati). Scopul urmarit este acela al aducerii finantarii individuale a cercetatorilor la un nivel comparabil cu celelalte Universitati din Consortiu. Prin analogie cu principiul economic al profitului reinvestit, banii câstigati din cercetare trebuie sa finanteze exclusiv cercetarea, în urmatoarele directii (enumerare neexclusiva): - suma forfetara anuala rezonabila pentru fiecare cercetator (pentru deplasari în interes stiintific sau la conferinte de internationale indexate/de prestigiu, pentru costurile de APC fees, pentru achizitii de material necesar cercetarii); - buget anual pentru sprijinirea financiara a revistelor UAIC deja indexate în baze de date de prestigiu: Web of Science (Core Collection) / Scopus / ERIH Plus, aici incluzând costuri editoriale (atât pentru revistele online, cât si pentru cele tiparite). - cuantificarea muncii editoriale cu ajutorul unui sistem de echivalari în ore conventionale atât pentru cadrele didactice, cât si pentru cercetatorii implicati, intrând în calculul normei de baza si/sau plata cu ora pentru persoanele respective. - reorganizarea Serviciul pentru Managementul Activitatilor de Cercetare si a Serviciului Financiar, pentru a forma o structura tehnico-administrativa distincta, care sa se ocupe exclusiv de gestionarea granturilor de cercetare, degrevând directorii de proiecte de sarcini financiare si administrative. 3. Debirocratizare prin digitalizarea si trasabilitatea actelor în cadrul Universitatii. Implementarea platformelor digitale va permite reducerea timpului administrativ si eficientizarea activitatii didactice si stiintifice (catalog electronic gestionat de profesori, platforma de raportare cercetare functionala integrata continând cv-uri, punctaje, solicitari pentru granturi de cercetare interne etc.). Pentru studenti, va exista o platforma adecvata care va permite încarcarea de solicitari, depunere de documente pentru sustinere examene de finalizare a studiilor, descarcare de adeverinte etc. 4. Remunerarea nediferentiata pe facultati a activitatilor didactice din normele vacante si indexarea, în acord cu normele legale si financiare, a tarifelor practicate la plata cu ora, al caror nivel a scazut în termeni reali, ca urmare a inflatiei. Tarifele ridicol de mici pentru disciplinele plasate în normele vacante de asistent si lector fac dificila acoperirea cu personal didactic (titular sau asociat) dotat cu expertiza stiintifica, ceea ce are consecinte grave asupra calitatii actului didactic. 5. Cresterea numarului de cadre didactice titulare, pe termen mediu, astfel încât raportul profesor/student sa scada de la 1 la 30, la 1 la 20. În acest scop, se va acorda o prioritate sporita masteratelor de cercetare si doctoratelor în cotutela internationala, care vor fi pepiniera viitoarelor cadre didactice ale UAIC. Pe termen scurt, va fi aplicat (acolo unde este posibil si oportun pentru departamente) articolul 202, alin 4 din legea 199/2023, care permite angajarea cu contract pe perioada determinata a doctoranzilor, în vederea motivarii, profesionalizarii, fidelizarii acestora. Exista multe facultati din UAIC care au un procent foarte mic de asistenti în structura posturilor didactice (sub 10-), lucru care afecteaza calitatea actului didactic pe ansamblu. La facultatile la care absolventii sunt mult mai tentati sa plece în mediul privat (precum Informatica, Chimie, Fizica, Matematica), se vor gasi masuri financiare si administrative de crestere a atractivitatii posturilor de asistent si lector. Acestea vor fi implementate si la alte facultati, daca va fi nevoie. 6. Regândirea carierei didactice si de cercetare în functie de criteriile predictibilitatii si justetei itemilor de evaluare. În acest sens, voi propune Senatului universitatii, dupa o consultare reala a tuturor facultatilor (pe principiul de jos în sus), o reconfigurare a Metodologiei de evaluare a a personalului didactic si de cercetare, respectând urmatoarele principii: - evaluarea nu va fi anuala, ci o data la 3 ani (în temeiul art. 214, alin 1 din legea 199/2023), pentru flexibilizarea obiectivelor si raportului între timpul alocat actului didactic si timpului alocat cercetarii; - evaluarea va viza criteriul calitativ, nu cel cantitativ; - evaluarea va tine cont de specificul si criteriile fiecarui domeniu definit de CNATDCU; - evaluarea va fi structurata în functie de doua aspecte: i) un proiect de cariera al cadrului didactic/cercetatorului (67-), care devine act aditional la contractul de munca individual, cu itemi clar de atins într-un anumit interval, lasând persoanei libertatea de a alege cum si când îsi atinge obiectivele de cariera si ii) itemi minimali anuali (33-), care sa nu pericliteze planul de cariera individual, dar care sa poata fi raportati anual catre CNFIS (sau echivalati). 7. Rezolvarea problemei cronice a insuficientei spatiilor de predare si/sau birourilor profesorale în facultatile cu presiune mare din acest punct de vedere. Aceasta problema trebuie rezolvata printr-o abordare multipla: un soft specializat pentru gestionarea optima a tuturor spatiilor didactice si intervalelor orare libere din facultati, în functie de numarul de studenti si de dimensiunea salilor; un inventar al spatiilor sub-utilizate sau inadecvat utilizate; redimensionarea unor sali existente, acolo unde exista solutii structurale mai bune ; contracte de comodat sau de chirie pe termen lung cu institutii de învatamânt din oras care detin spatii adecvate actului educative, pîna la construirea si achizitia unor spatii proprii ale Universitatii. 8. Urgentarea reabilitarii cladirilor ce prezinta semne clare de degradare, precum o parte din Corpul A, sau risc seismic, precum Corpul B. În acest sens, se va face apel la firme de profil ce detin cu expertiza si portofoliu real în domeniu, iar nu la firme de apartament. Este inadmisibil ca, pentru o problema care nu sufera amânare (nevoia de consolidare a corpului B, expertizat tehnic înca din 2007), sa fie invocat titlul de proprietate obtinut în 2016, proceduri de intabulare din 2019, licitatii din 2020 si solicitari din 2022 de includere în diverse programe guvernamentale, urmate de tacere). Lentoarea birocratica nu poate fi invocata de rectorul cu doua mandate drept scuza, caci este o circumstanta agravanta si o grava neglijenta manageriala, care pune în pericol iminent vieti omenesti. Trebuie prioritizate investitiile Universitatii si decis dincolo de cadrul BECA (Biroul Executiv al Consiliului de Administratie), daca este necesara achizitia netransparenta a unor cladiri scumpe de pe piata privata sau investirea resurselor financiare proprii în proceduri de co-finantare. 9. Reglementarea posibilitatii de munca de la distanta (de acasa sau din alt spatiu adecvat), acolo unde specificul postului o permite (mai ales pentru angajatii care au nevoie de acces la resurse bibliografice ce nu se gasesc în spatiile Universitatii). Programul flexibil este un drept al salariatului, prin noul Contract Colectiv de Munca pentru învatamântul superior, semnat de Federatia Nationala Sindicala "Alma Mater" si Ministerul Educatiei. Semnarea urgenta a noului Contract Colectiv de Munca pe Universitate, expirat înca din anul 2018 si care se tot “negociaza” cu rectoratul (a se citi: “tergiverseaza”). 10. Transparentizarea procesului decizional la nivelul conducerii Universitatii si cresterea autonomiei decizionale a facultatilor. Vor fi aplicate în mod efectiv si loial (fara interpretari “elastice” la nivel juridic) prevederile legii 199/2023, mai ales cele din articolul 135, alin 7) si articolul 141, alin c), prevederi care vor permite o exercitare mai democratica a puterii în Universitate si evitarea luarii deciziilor strategice sau operationale în cadre restrânse si opacizate. Consiliul de Administratie al UAIC (care include cei 15 decani ai facultatilor, un reprezentant al studentilor si un reprezentant al sindicatului) nu poate fi permanent ocolit prin structuri de tip “birou executiv”, care nu sunt prevazute explicit în actuala lege a învatamântului superior. Consiliile Facultatilor trebuie sa îsi reafirme rolul de organisme decizionale si deliberative si sa nu mai fie doar locul de legitimare formala al unor decizii deja stabilite. 11. Cresterea gradului de consultare efectiva si implicare reala a studentilor (prin reprezentantii lor în Consiliile facultatilor si Senatul universitar) în cadrul deciziilor care vizeaza actul didactic si conditiile vietii studentesti (burse, cazare, taxe de studii, resurse didactice, practica de specialitate, practica pedagogica, prevenirea si combaterea discriminarilor, transparenta administrativa). Feedback-ul oferit periodic de studenti este cel mai bun instrument de auto-reglare si cea mai clara dovada de sanatate a vietii academice. Satisfactia studentilor, combinata cu rigoarea academica si expertiza stiintifica a corpului didactic si de cercetare vor repune Universitatea noastra în vârful clasamentelor, de unde a tot cazut constant în ultimii 8 ani (a se vedea ultimul Metaranking national oficial). Prof. univ. dr. Gabriel Mursa, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
