Ministrii de interne ai UE urmeaza sa se pronunte joi prin vot asupra extinderii Spatiului Schengen: în timp ce integrarea Croatiei pare probabila, ramân obstacole pentru Bulgaria si România, pe fondul cresterii numarului de migranti care sosesc pe ruta balcanica, scrie AFP într-un material în care prezinta contextul în care are loc reuniunea de la Bruxelles. Comisia Europeana, la fel ca si Parlamentul, a solicitat de mult timp includerea celor trei tari în aceasta zona vasta în care peste 400 de milioane de persoane pot calatori liber, fara controale la frontierele interne. Printre altele, aderarea ar elimina cozile lungi de vehicule la frontierele tarilor si ar încuraja turismul. În schimb, tarile membre Schengen trebuie sa îsi asume un control strict al frontierelor externe ale acestui spatiu de libera circulatie si sa se angajeze sa coopereze pentru a combate crima organizata sau terorismul. Este necesara unanimitatea Croatia (3,9 milioane de locuitori), care este membra a UE din 2013 si care va adera la zona euro în ianuarie anul viitor, se asteapta la un raspuns pozitiv, dar ar putea aparea si surprize. În schimb, România (19 milioane de locuitori) si Bulgaria (6,5 milioane), care au aderat la UE în 2007 si bat la usa Schengen de mai bine de zece ani, se confrunta cu reticente din partea anumitor state. Pentru o decizie, este necesara unanimitatea celor 26 de membri ai acestui spatiu (22 de tari UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia). Austria, care se confrunta cu un aflux de solicitanti de azil, se opune ridicarii controalelor la frontiera cu aceste doua tari, afirmând ca ar creste numarul de migranti care sosesc. Tarile de Jos au rezerve fata de Bulgaria, invocând coruptia din aceasta tara. Dosarele de aderare ale celor doua foste tari comuniste sunt legate în cadrul aceleiasi proceduri, explica AFP. CUM ARATA CRIZA REFUGIATILOR ÎN 2022 COMPARATIV CU 2015 Problema extinderii spatiului Schengen este din nou în discutie, deoarece numarul imigrantilor ilegali la frontierele externe ale UE este din nou în crestere, dupa ce scazuse în timpul pandemiei. Aceasta crestere este marcata în special de ruta Balcanilor de Vest, unde au fost detectate aproximativ 139.500 de intrari neregulamentare în UE începând din ianuarie, potrivit Frontex. Cu toate acestea, este departe de cele 764.000 de intrari înregistrate în 2015, în perioada crizei refugiatilor, mentioneaza AFP. Dar aceasta situatie a determinat Austria si Republica Ceha sa reintroduca controalele la frontiera si a determinat Comisia Europeana sa prezinte un plan de actiune pentru a încerca sa reduca afluxul pe aceasta ruta, asa cum a facut recent si pentru ruta mediteraneana centrala. Bruxelles-ul propune, printre altele, desfasurarea agentiei europene Frontex nu numai la frontierele UE cu Balcanii de Vest, ci si între aceste tari. De asemenea, Comisia solicita acestor state (Albania, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord si Serbia), ai caror cetateni nu au nevoie de vize pentru a calatori în UE, sa se alinieze la politica Uniunii în materie de vize. Serbia, acuzata ca a contribuit la cresterea numarului de imigranti care sosesc în UE, a început sa faca acest lucru, reimpunând vize pentru cetatenii tunisieni si burundezi. "Fiecare stat membru trebuie sa se achite de partea sa de responsabilitate” La fel ca Austria, Belgia se declara coplesita de un aflux de solicitanti de azil, dintre care multi au fost deja înregistrati într-un alt stat membru al UE sau au o procedura de azil în curs de desfasurare acolo. Secretarul de stat belgian pentru azil si migratie, Nicole de Moor, a avut miercuri o întâlnire cu mai multi dintre omologii sai din UE, solicitând "aplicarea corecta" a Regulamentului Dublin, care prevede ca tara de sosire în UE a unui migrant este responsabila de cererea de azil a acestuia. "Fiecare stat membru trebuie sa se achite de partea sa de responsabilitate pentru a se asigura ca exista o solidaritate reala", a spus ea. În acest an, Belgia a trimis înapoi 745 de solicitanti de azil catre statele membre responsabile, dar se plânge ca multe tari ignora "cererile de preluare".
