O prietenie începuta în facultate între doi ieseni s-a sfârsit pe holurile Tribunalului. Cel putin unul dintre ei nu are însa ce regreta. A intrat în afacerea prietenului sau cu buzunarele goale si a iesit milionar, dupa un lung razboi de uzura purtat în instantele din Vaslui si Iasi. La sfârsitul anului trecut, Curtea ieseana de Apel a pus punct unei povesti începute acum doua decenii. SC Agroclaas SRL Iasi a fost înfiintata în 2001, de catre M.P., societatea având ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, legumelor si plantelor oleaginoase. Ca în multe alte cazuri, societatea îsi avea sediul în apartamentul lui M.P. Buna prietena cu O.B., administratoarea a cooptat-o un an mai târziu în firma, cesionându-i cu titlu gratuit jumatate din partile sociale. Cele doua au condus în comun societatea timp de 5 ani. În noiembrie 2007, femeile si-au cedat mai departe partile sociale catre sotii lor, C.P., respectiv I.B. Acestia erau prieteni din facultate, asa ca lucrurile pareau sa mearga struna. Sotul fondatoarei Agroclaas se ocupa de activitatea comerciala a societatii si ocupa functia de administrator, în timp ce I.B. raspundea de partea de productie de la punctul de lucru din Falciu. În cei mai buni ani ai sai, societatea administra o suprafata de peste 800 ha de teren, pe raza judetelor Iasi si Vaslui, având totodata un patrimoniu solid, constând în cladiri si utilaje de profil agricol. Lucrurile au mers bine pâna în noiembrie 2010, când între cei doi au aparut primele conflicte grave legate de colaborarea în cadrul firmei, I.B. fiind acuzt ca si-ar fi însusit o cantitate de grâu apartinând firmei. O luna mai târziu, în decembrie, I.B. si-a înfiintat propria firma, Agribrad Serv SRL Vaslui, cu un profil similar societatii în care fusese cooptat cu trei ani înainte, iar despartirea celor doi prieteni devenea astfel definitiva. C.P. l-a acuzat pe I.B. de concurenta neloiala si ca ar fi preluat abuziv pentru firma sa peste 200 ha din cele administrate de Agroclaas, folosindu-se si de utilajele si angajatii societatii sau vânzând în folosul sau productia. Fiecare dintre cei doi si-a vazut de propriul drum, desi I.B. ramânea formal asociat în Agroclaas. În 2013, C.P. i-a trimis lui I.B. o invitatie oficiala la urmarea unei proceduri de mediere, pentru a solutiona conflictele existente si a încheia colaborarea în Agroclaas. Initiativa nu a avut nicio finalitate concreta. Dimpotriva, I.B. s-a adresat procurorilor, acuzându-l pe C.P. ca ia hotarâri în cadrul firmei fara a-l informa si fara a-l convoca la adunarea generala a asociatilor. Plângerea a fost solutionata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Iasi cu neînceperea urmaririi penale, neputându-se gasi niciun prejudiciu. În schimb, a început un proces în fata Tribunalului Vaslui, în care I.B. cerea excluderea din firma a administratorului si lichidarea societatii. Solicitarea a fost respinsa de judecatori, care au dispus dimpotriva, excluderea lui I.B. din societate. În schimb, având 50- din partile sociale ale firmei, el urma sa primeasca jumatate din patrimoniul Agroclaas. Conflictul dintre cei doi fosti prieteni intra astfel în faza sa financiara. Sentinta a fost atacata de C.P., care a aratat ca Tribunalul Vaslui dispusese practic mai mult decât i se ceruse. Argumentul a fost acceptat de Curtea de Apel, care a mentinut excluderea lui I.B. din firma, dar a anulat obtinerea de catre acesta a jumatate din patrimoniu. Victoria administratorului Agroclaas a fost însa doar de scurta durata. Un nou proces a fost deschis tot în 2017 de I.B., de aceasta data la Tribunalul iesean. Fostul asociat cerea, simplu, echivalentul în bani a jumatate din patrimoniul societatii din care fusese exclus, evaluându-si partea la 1,1 milioane lei. Pretentiile au fost majorate ulterior la 1,8 milioane lei. În aparare, C.P. a afirmat ca reclamantul nu avusese de fapt niciun aport concret la societate. Sotia lui I.B. primise gratuit jumatate din partile sociale, iar atunci când cele doua femei îsi cedasera drepturile în firma catre sotii lor, nu avusese loc nicio tranzactie financiara. C.P. se declara de acord sa plateasca, dar în niciun caz peste 1 milion de lei, mai ales în conditiile în care fostul sau partener de afaceri se folosea în continuare de activele societatii din zona Falciu. C.P. cerea la rându-i sa fie despagubit cu 5,2 milioane lei pentru faptul ca Agribrad SRL, societatea înfiintata de I.B. preluase 200 ha din cele administrate de Agroclaas. Dezbaterile în fata Tribunalului s-au prelungit timp de trei ani, cu expertize, audieri de martori si cereri reconventionale, judecatorii încercând sa descurce itele întregii afaceri. În cele din urma, dincolo de noianul de acuze reciproce, s-au rezumat la faptele care puteau fi demonstrate cu acte clare. Astfel, ei au constatat ca I.B. aparea sa fi contribuit când intrase în societate, cu 75.600 lei, jumatate din capitalul social. Chiar daca C.P. afirma ca acest aport fusese doar formal, actul constitutiv din 2007 arata altceva. Legea nu permite ca asociatul exclus sa primeasca o cota proportionala din patrimoniul social, dar îi da dreptul la echivalentul sau banesc. Iar în stabilirea acestei sume, singurul factor de influenta este numarul de parti sociale pe care le detinea, indiferent cum le obtinuse. Nu avea nicio relevanta ca nu mai activa în cadrul firmei din 2010, nici ca prestatia sa în cadrul societatii era considerata ca infima ori daca a contribuit macar cu ceva la bunul mers al societatii. „Împrejurarea ca societatea a fost înfiintata de sotia asociatului C.P., ca aceasta a cesionat cu titlu gratuit sotiei reclamantului-pârât 50- din partile sociale, dupa dobândirea unei parti importante a patrimoniului actual al societatii, precum si faptul ca cele doua asociate au cesionat cu titlu gratuit, fiecare catre propriul sot, partile sociale detinute în anul 2007 nu afecteaza dreptul reclamantului-pârât la contravaloarea a 50- din valoarea patrimoniului social al Agroclaas”, au conchis magistratii Tribunalului. Odata acest lucru stabilit, se mai punea doar problema sumei concrete pe care I.B. era îndreptatit sa o primeasca. Judecatorii s-au raportat la situatia patrimoniala a societatii la data de 20 februarie 2017, când I.B. fusese exclus din firma, prin decizia judecatorilor vasluieni. Au fost luate în calcul practic toate componentele patrimoniului firmei, pâna la o vidanja de apa, un banc de lucru, o menghina, o balanta analitica sau un automobil Seat Cordoba. Magistratii au evaluat la aproape 370.000 de lei despagubirile datorate de I.B. catre C.P. pentru lipsa de folosinta a unor bunuri din Falciu. Suma a fost compensata cu cea rezultata din evaluarea patrimoniului societatii, rezultând 1,4 milioane lei. Sentinta a fost atacata de ambele parti în fata instantei superioare. Curtea de Apel a respins ambele contestatii, sentinta Tribunalului ramânând definitiva pe 28 decembrie.
