Ce spune un profesor universitar din Iasi despre cel mai recent raport al Agentiei Europene de Securitate si Sanatate în Munca, din care reiese ca un procent de 31- dintre angajatii din România si-au exprimat îndoiala ca îsi vor putea pastra actualul loc de munca sau unul similar, pâna la vârsta de 60 de ani. „Sa îti schimbi locul de munca sau sa îti schimbi natura locului de munca sunt doua miscari în cariera cu o magnitudine diferita a impactului la nivel personal. Schimbarea completa a naturii locului de munca, sau reorientarea profesionala, este un demers riscant si plin de tensiuni, care cauzeaza un nivel foarte ridicat de stres, iar uneori si puternice efecte psihologice negative”, este de parere prof. univ. dr. Andrei Stefan Nestian, de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. Studiul a fost analizat de Arthur Hunt România, companie internationala în domeniul consultantei în resurse umane, care puncteaza: „Procentul este ilustrativ pentru factorii de presiune la care se simt supusi angajatii români, care genereaza efecte psihologice negative, chiar si în rândul executivilor, precum ar fi: stres cronic, stare de tensiune, lipsa de control, lipsa suportului social si neîmplinirea profesionala. În acest context, multi angajati români iau în calcul reorientarea profesionala”. Sursa citata mai arata ca aceste cifre claseaza România pe ultimele locuri din Uniunea Europeana. Comparativ, în Portugalia, doar 16- dintre angajati considera ca nu si-ar putea mentine acelasi parcurs în cariera pâna la vârsta de 60 de ani, în Germania 17-, iar în Italia 21-. La polul opus se afla Franta si Slovenia, unde 44- dintre francezi, respectiv 43- dintre sloveni se vad în viitor într-un alt loc de munca decât cel actual. Profesorul Nestian spune ca reorientarea este generata cel mai adesea de schimbari în structura locurilor de munca disponibile într-un domeniu, sau de cresterea atractivitatii altor domenii. „Astfel de situatii sunt întotdeauna asociate schimbarilor tehnologice importante. În domeniile HighTech, frecventa aparitiei unor noi tehnologii disruptive a crescut în ultimele decenii, de aceea consider ca angajatii din studiul analizat de Arthur Hunt ne spun ca sunt constienti de riscul manifestarii acestor schimbari tehnologice în decadele viitoare. Comparatia cu alte tari europene, în care procentul celor care percep aceasta schimbare potentiala este mai mic, poate fi explicata prin natura mai instabila, mai fluctuanta, mai impredictibila a dezvoltarii domeniilor de afaceri din România în ultimii 30 de ani, comparativ cu tarile mai dezvoltate din UE. Aceasta instabilitate influenteaza perceptiile angajatilor români”, considera profesorul Nestian. „Specialistii din HR cunosc foarte bine nestatornicia angajatilor intrati pe piata muncii în ultimii 10-15 ani, manifestata prin schimbarea job-ului si/sau a companiei dupa mai putin de 3 ani, în vederea obtinerii unui pachet mai bun de beneficii sau a unei pozitii superioare. Daca aceste ultime generatii vor deveni mai active si în reorientarea profesionala, comparativ cu generatiile anterioare, asta va genera si mai mari probleme de retentie departamentelor de HR ale companiilor, care vor trebui sa fie mai atente la pachetele de beneficii oferite nu doar de competitorii din acea industrie, ci si de alte companii, din alte industrii”, a mai spus profesorul de la FEAA Iasi.
