Rata anuala a inflatiei se va mari în prima luna a anului curent si îsi va relua apoi descresterea graduala, pe o traiectorie mai joasa decât cea evidentiata în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, arata Banca Nationala a României. Incertitudini si riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, având în vedere executia bugetara din 2023 si coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum si implicatiile noii legislatii privind pensiile si dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectiva a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri încheiate cu CE, noteaza BNR. Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României, a hotarât vineri mentinerea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7- pe an, mentinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8- pe an si a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6- pe an, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit. ”Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei se va mari în prima luna a anului curent si îsi va relua apoi descresterea graduala, pe o traiectorie mai joasa decât cea evidentiata în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Cresterea va fi antrenata de majorarea si introducerea în luna ianuarie a unor taxe si impozite indirecte în scopul continuarii consolidarii bugetare, în timp ce scaderea ulterioara a ratei inflatiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de baza dezinflationiste si corectii descendente ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale cotatiei titeiului –, precum si dinamica în descrestere a preturilor importurilor”, arata BNR. Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei inflatiei decurg totusi din pachetul integral de masuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si din masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce urmeaza sa expire în luna februarie 2024. Incertitudini si riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, având în vedere executia bugetara din 2023 si coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum si implicatiile noii legislatii privind pensiile si dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectiva a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri încheiate cu CE. ”Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice sub asteptari din Europa, îndeosebi din Germania. Totodata, absorbtia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de îndeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este însa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice si ale înaspririi conditiilor economice si financiare pe plan international”, mai arata BNR. Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune. Rata anuala a inflatiei si-a accelerat peste asteptari scaderea în primele doua luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72- în noiembrie, de la 8,83- în septembrie, în conditiile continuarii încetinirii cresterii preturilor alimentelor si energiei, precum si ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuarii cotatiei titeiului. În acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1- în noiembrie, de la 11,3- în septembrie, pe fondul efectelor de baza dezinflationiste mai extinse, al descresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si al masurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza, dar si în contextul scaderii dinamicii preturilor importurilor. Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 6,9- în luna noiembrie, de la 9,2- în septembrie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2- si la 10,3-, de la 12,6- respectiv 11,4- în septembrie.
