Urmariti un interviu incitant cu profesorul Alexandru Vlad Ciurea, o legenda a neurochirurgiei românesti, autorul a nu mai putin de 23.000 de operatii pe creier. Despre cum devii un bun chirurg, cum trebuie sa înveti si cum trebuie sa cauti împlinirea profesionala. Cum recomanda folosirea aparaturii de ultima generatie în paralel cu metodele clasice de diagnostic. Despre nevoia de empatie si întelegere a pacientului. Exemple interesante de pacienti aflati în situatii “near death”, în tunelul cu o luminita la capat, sau cum o tumora a stimulat creativitatea unei persoane în arte plastice, iar dupa operatie nu-si mai recunostea lucrarile. Unde apare Dumnezeu în munca unui chirurg, de unde ne vin gândurile si daca avem liber arbitru. O discutie interesanta, prilejuita de primirea titlului de Doctor Honoris Causa a UMF Iasi, purtata în studioul ZDI TV, împreuna cu redactorul sef al ziarului, Toni Hritac. “Ziarul de Iasi” utilizeaza cu titlu experimental serviciile unei companii care asigura transcrierea automata a fisierelor audio. Aceasta foloseste elemente de inteligenta artificiala (retele neuronale), reusind o acuratete de aproximativ 90 la suta. Recomandam celor care nu au timp suficient pentru vizionare sa citeasca transcrierea de mai jos pentru urmarirea ideilor principale. Textul transcrierii este însotit de minutele desfasurarii interviului, astfel încât acesta poate fi urmarit selectiv, functie de continut. [00:00:01:1] Buna ziua, ne aflam din nou în studioul TV al Ziarului de Iasi, îl avem astazi invitat pe dl profesor universitar Alexandru Vlad Ciurea, o legenda a neurochirurgiei din România, profesor universitar la Universitatea de Medicina Carol Davila din Bucuresti. A fost presedintele Societatii de Neurochirurgie din România si a realizat de-a lungul timpului mai bine de 23 de mii de operatii pe creier, dintre care jumatate la copii. Astazi, dl profesor Vlad Ciurea a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi, prilej cu care am spus sa îl invitam, sa avem o discutie si încep, domnule professor, întrebându-va cum ati gasit mediul academic medical din Iasi, Cum îl vedeti dumneavoastra în învatamântul universitar general din România. [00:00:57:57] Buna ziua, dragi ieseni. Oameni buni, foarte buni, dragii mei, mediul academic evolueaza bine si foarte bine, dar probabil ca putin încet. Toata lumea, si dumneavoastra care ma ascultati, si dumneavoastra, dorim ca lucrurile sa se desfasoare daca se poate ieri, repede. Mentalitatea umana, conservatorismul din noi duce la o incetinire a evenimentelor. Plus ca avem acest mare defect. Pe noi ne intereseaza ce se întâmpla în curtea vecinului, decât sa ne gândim ce avem noi de facut. Si atunci lucrurile merg încetinite, dar per total trendul este bun. Conducerea universitara este cea buna. Gândirea universitara este cea deschisa. Studentii par mult mai atrasi de mediu, în acest mediu frumos, elegant, de universitate, si deschiderile pe care le au si în tara si internationale ale universitatii sunt foarte importante si pe trendul favorabil. [00:02:02:122] Credeti dumneavoastra ca suntem în trendul sa spunem principal al învatamântului medical european, dupa integrarea în Uniunea Europeana, în special dupa ce au venit studenti din strainatate si învata aici? Cand spun daca suntem in trend spun sau daca suntem armonizati, curricular, daca suntem armonizat din punct de vedere al, sa spunem, al resurselor umane [00:02:29:149] Fie ca vrem, fie ca nu vrem, trebuie sa ne îmbracam la patru ace si sa i urmam pe ceilalti, probabil, si toate datele arata acest lucru. Sunt universitati cu o traditie deosebita, saptamâna trecuta eram la Bologna, prima universitate din Europa, 1088, prima. Aceasta nu înseamna ca noi trebuie sa dam 10 pasi înapoi. Universitatea de Medicina este fondata in 1879, deci avem 142 de ani de la fondare si universitatea noastra, a noastra din Iasi., acum fac parte din corpul universitar, este o mândrie. Ne mândrim cu ea, luptam unii la aceasta si promovam. Promovam ce? Deschiderea în Europa. Insasi faptul ca acesti studenti vin ca sa învete medicina la noi este un fapt pozitiv. Daca nu s ar fi petrecut, daca noi nu reuseam la Iasi o universitate competitive, nu ar fi venit [00:03:34:214] Ok, vorbim de Iasi, dar vorbind în general despre învatamântul medical din România al ultimilor doi ani, credeti ca vom avea un un recul, vom avea probleme deosebite cauzate de învatamântul la distanta? [00:03:49:229] Medicina nu se poate...., per total, omul, trebuie sa explorez omul, trebuie sa vezi omul. Acea renastere s a produs când oamenii de arta, pictori, scriitori, anatomiisti, chirurgi au vazut omul si l au putut examina în totalitate si atunci au facut un pas înainte. Si noi trebuie sa învatam pe structurile umane, sa stim bolile, sa le stim, sa le putem trata, sa tratam corect, sa fim pregatiti si sa sa performam si în meseria mea. Cum poti opera pe creier, daca tu nu cunosti structurile anatomice, nu cunosti fiziologia cerebrala, nu cunosti bolile, întreaga patologie, cum poti sa faci mai bine omului, daca tu nu cunosti? Ori raspunsul este da, s a progresat imens în toata lumea si în universitatile europene si noi urmam trendul. Suntem împreuna, nu mai exista ca o universitate este cu zece ani înainte si tu esti prostul satului, la coada, nu merge. Este un schimb de date, de curricule la care ne adaptam, nu putem iesi din aceste curricule. Performam la nivelul european pentru ca studentii care absolva Facultatea de Medicina Gr. T. Popa din Iasi trebuie ca sa fie la nivel de pregatire la fel ca si studentii din exterior. Se vede imediat. [00:05:19:319] Dumneavoastra aveti o cariera îndelungata de practician, un practician legendar cum am spus. 23 de mii de operatii. Am facut un calcul, asta înseamna mai mult de o operatie pentru fiecare zi din viata dumneavoastra. Multumesc. Am facut acest calcul si voiam sa va întreb, având atâta experienta, si tinând cont de o realitate pe care o stiu din Iasi, de exemplu în urma cu zece ani la Spitalul de Neurochirurgie, specialitatea dumneavoastra, exista un singur microscop, un singur microscop foarte disputat si cumva existau, între ghilimele, lupte interne. De atunci pâna acum spitalul are asemenea instrumente pentru fiecare medic care doreste asa ceva si s a dotat cu foarte multa aparatura noua, de tip nou. Înteleg ca acest lucru este cumva la nivel national. Avem o o calitate a tratamentului mai buna în România? [00:06:21:381] Da, chiar dumneavoastra ati spus, si cei care ne asculta stiu acest lucru. Nu suntem în afara lumii, suntem în lume. În primul rând, grupul de management care s a petrecut, nu vreau sa i laud, ar trebui sa ma ridic în picioare. Cei de la Spitalul de Neurochirurgie Profesor Doctor Oblu au vazut ce se întâmpla dincolo, au notat pe hârtie. Cum putem progresa? Lista este în felul acesta si în tara. Precum stiti am facut un centru de excelenta. Primul element pe Centrul de Excelenta: ce înseamna excelenta? Cinci sali de operatii dotate cu tot ce este necesar, nu exhaustiv sofisticat, dar microscop obligatoriu, microscop operator. Inca doua sali de urgenta, iar microscopul înseamna Neurochirurgie. Este logic pentru oricine ne aude. Nu poti lucra pe sistem nervos, în general pe creier, maduva spinarii, nervi ,pe nervii periferici, nu poti sa lucrezi cu ochiul liber, nu se poate ca nu poate. S-au implementat microscoape, se folosesc microscoape, este uzual, acesta este, daca ne uitam la protocolul operator de la Viena de la Paris, Berlin, si Iasi sau Bucuresti, este obligatoriu acelasi. La fel se opereaza, cu microscopul. Procedurile sunt standardizate. Mai mult, microscopul este un bazic, nu se mai discuta, ca si cum noi nu mai putem deschide usa sa intram în anticamera fara sa avem microscop. Am spus: neurochirurgie înseamna micro neurochirurgie. S-a facut un pas mai departe. [00:08:01:481] S-a facut aparatura de mare acuratete, de mare diagnostic, ne ajuta în operatii. Neuro navigatii. Spitalul la care lucrez în Bucuresti are neuro navigatie, nu numai ca a cumparat, nu numai ca ne-a pus o pe masa. Daca nu am folosit acel aparat de neuro navigatie, care îmi localizeaza exact leziunea în tot capul acesta, sa stiu exact locul, aici, în stânga sau în dreapta, la nivel de centimetri, mmm, nu ma lasa, ma sanctioneaza. Ma scuzati, era sa spun în limba engleza, ca vin de la un congres international, ma sanctioneaza Domnule ti l-am cumparat. Cum poti sa nu l folosesti? Iar standardul acesta este exact cu standardele de care spuneam la Viena, obligatoriu. Si acuma urmeaza câteva elemente pe care sigur poate le stiti, dar eu din afara sunt în admiratie. Iasul foloseste robotica în aplicarea acelor suruburi care se folosesc in chirurgia spinala. Termenul este de instrumentatie, adica fixarea coloanei, care din multe motive, traumatice sau netraumatice, se poate dezechilibra, aparatul de robotica e mult mai bun decât gândirea si mâna umana, pentru ca mai poate tremura mai poti sa fii obosit. Mai poate fi cazul numarul 15 ziua respectiva. De aceea aparatul te ajuta, te uiti pe ecran si reglezi aparatul de robotica. [00:09:28:568] Va rog sa mi permiteti o observatie, cumva o mica obiectie în acest câmp masina versus om. Se vorbeste si de o oarecare înstrainare a medicului fata de pacient odata cu aparitia tehnologiei si au fost câteva cazuri. Chiar recent a fost un caz la Galati în care o studenta chiar la medicina - din nefericire a decedat - a murit pentru ca a fost pus un diagnostic gresit, pentru ca nu a mai fost consultata clasic, nu a mai fost pusa mâna pe ea. Cum vedeti dumneavoastra balansul acesta între o masina inteligenta si empatia umana, atentia doctorului în mod clasic. [00:10:13:613] Raspunsul, ne aude toata lumea, este chiar la noi, chiar la dumneavoastra. Nu se poate face medicina umana fara sa pui mâna pe om. Nu se poate. Ori, când pui mâna pe om poti avea surprize cu totul deosebite. Numai ca dezbraci pacientul într o lenjerie acceptabila si examinezi zona respectiva. Poti constata ca are o deformare în zona respectiva, care arata alta durere decât cea asteptata. Ar fi mai palparea si altor organe, ficatul, splina, abdomenul în general. Poti sa pui imediat si sa asculti si inima. Toate lucrurile se aduna si aceasta apropiere de pacient este obligatorie. In primul rând, ca pacientul te vede, îsi câstiga încrederea si tu i castigi încrederea, deci este bine spus cuvântul de empatie. Asta înseamna medicina, se numeste medicina umana. Dar si medicina veterinara. Cum poti trata un catelus, daca tu nu te apropii de el? Noi suntem de vina, noi, ca ne grabim, ca avem tot felul de alte probleme, consultatii, operatii etc. Si nu mai avem timp sa discutam cu pacientul, si pacientul este om si nu are o singura boala vrea sa ti le spuna. Daca ti le-a spus, cu totul altfel vezi pacientul, cu totul altfel gândesti tratamentul respectiv. [00:11:38:698] As vrea sa sa trecem într un alt registru al discutiei, asa cum am planuit. Va rog sa va imaginati ca sunteti la vârsta rezidentiatului, ati terminat rezidentiatul. Sunteti, fara doar si poate, lider de generatie. Acum, în România. Ce ati face, omnule profesor, ati merge în strainatate sau ati ramâne? [00:12:05:725] În general, studentii nostri îsi cauta un mentor si, în general, un student în anul sase, cum as fi eu, se apropie de unul din profesorii de alte discipline. Lucram cu o gramada de elemente fascinante în medicina, pornind de la cele chirurgicale, la cele medicale, cele de organizare de sanatate, toate sunt interesante si atunci daca gasesc mentori care sa ma învete chirurgie generala, sa ma învete ortopedie, chirurgie oculara, atunci te apropii de mentorul respectiv. Deci noi, în facultatile noastre, trebuie sa cream profesori care se empatizeze, sa se aproprie, asa cum fac americanii, foarte mult cu grupurile de studenti, sa vorbeasca cât mai apropiat de ei. Daca se poate, sâmbata sau duminica sa discute liber, intrebati-ma, va rog, spuneti orice. Întrebati ce vreti, ce citesc, ce manânc. Unde ma duc în concediu. Ce fac, ce îmi place. Soarele, lumina se apropie si atunci te iubesc si studentii, înveti de la studenti, înveti comportament, îi educi pe studenti. Daca as termina as cauta o asemenea pozitie V-am spus, noi, în chirurgie, noi, în generatia noastra, am avut un mare avantajm pe care lumea l a uitat. A fost avantajul de pregatire pe care ni l a introdus sistemul de învatamânt medical francez. [00:13:38:818] Am dat examenul de externat pe timpul comunismului. În anul IV de facultate si am devenit extern al clinicilor din Cluj. atunci erau doi ani si acesta îmi permitea, deci eu nu mai aveam legatura, ma duceam la lucrari practice, la cursuri ,asa cand imi dadea voie si în rest lucram, eram omul spitalului, eram copilul spitalului si m am integrat ca într o uzina în care toti te stiau. Si te apropii si de bolnav si de investigatii si de diagnostic, , toata ziua visezi si auzi diagnostice în jurul tau, auzi mari clinicieni care vin, venea profesorul la vizite, venea conferentiarul. Dupa amiaza veneau domnii doctori, învatam, învatam, absoarbeam. Eram în anul patru, sase medicina devenea un fel de felul întâi, felul doi, deci era asimilata prin toti porii. Era o efervescenta. Eram clar fascinat si daca m ati fi întrebat "Vrei sa ramâi în Clinica Chirurgie 1 Cluj?", da, spuneam. Vrei sa ramâi în clinica de medicina. 1 Cluj? Da! [00:14:46:886] Ei, dar acum va întreb, domnule profesor, acum vreti sa ramâneti în tara? Terminati rezidentiatul, sunteti lider de generatie, sau printre cei mai buni din generatie, si va asteapta Europa, va asteapta Statele Unite, va asteapta o viata foarte, sa spunem, prospera si aveti de ales între aceste asteptari si împliniri si România. Ce ati alege? [00:15:09:909] Eu, dupa cum ma cunosc eu, n as spune nu. Nu e bine sa spui nu. Am avut experiente în strainatate, stiu ce înseamna acest lucru. Sigur acuma sunt alte timpuri. Nu as spune nu, mi as cauta. Deci cum as proceda? As cauta, sa zic ca as fi lider si as avea o nota foarte buna, deci as putea sa zicem sa - este un cuvânt acum, se foloseste - negociez. Sa zicem ca ma accepta o clinica de chirurgie generala, sau de neurochirurgie, din Bucuresti care îmi place foarte mult. Mi as face e introducerea în aceasta clinica sa zicem ca profesorul ar fi foarte amabil si m ar primi ca dupa premii. Mi as începe activitatea, dar cu gândul ca în viitor, obligatoriu, si recomand tuturor celor care ma asculta ,obligatoriu, deschideti fereastra. Vedeti ce se întâmpla si în curtea vecinului, în sensul bun. Adica deschideti, învatati si ce se întâmpla la Cluj, invatati ce se întâmpla la Chisinau si mergeti si mai departe si într o alta universitate, trimiteti o cerere. Si acum am chirurgi din anul doi ,din anul III, rezidenti care-mi spun va rog frumos, dati mi o recomandare. Unde vrei sa mergi Spune-mi localitatea, vrei în Paris? Strasbourg îti convine? Da, asta e un oras mic, invat mai mult. Si atunci vorbesc cu profesorul de acolo, scriu o scrisoare. Sunt foarte amabili, foarte primitori de români. Românii sunt buni, sunt buni în general si sunt foarte cuminti. Adica ascultatori. Medicina se face totusi in sistem piramidal si putin în structura de ascultare, de armata, ca sa iasa ceva în conditii reusite. Este o reusita de echipa si reusesc sa trimit doctori în strainatate si multi se întorc. Majoritatea da. Deci raspunsul este, da, aici dar si dincolo, pentru ca se întregeste gândirea. Trebuie sa stim ce se întâmpla si acolo si aici, Europa este una. [00:17:20:1040] Dumneavoastra vedeti cumva motorul principal ca fiind acela de a te întregi profesional. Nu cel patriotic nu, sa spunem, local, ci sa te intregesti profesional. Cauta acele lucruri care-ti pot îmbunatati viata profesionala. As vrea sa sa trecem la un alt subiect. Suntem în studioul TV al Ziarului de Iasi. Presa a fost criticata în pandemie pentru ca s a spus ca a întretinut o stare de panica permanenta. Noi, ziaristii, am spus ca noi am luat informatiile de undeva, am luat informatiile de la specialisti Am constatat, totusi, ca fireste era ceva adevar, au fost multe canale media care au cultivat panica, sau care, dimpotriva, au popularizat teorii conspirationiste. Dar am constatat ca a fost foarte greu sa gasim o abordare coerenta în comunicarea stiintifica pentru publicul larg. Ma întreb daca pandemia nu ar fi un bun prilej de a de a gândi pe viitor poate o strategie de comunicare a chestiunilor stiintifice pe întelesul tuturor mai coerenta. [00:18:48:1128] Pandemia ne a pus dintr o data într o stare de alerta pe toti, si pe doctori si pe cei care n au legatura cu medicina si universitatile si populatia, toata media si dumneavoastra. Ne am trezit, si sa nu uitam ca lovitura a fost cumplita, lovitura a fost ca nici nu stiam. Toata lumea bajbaia, iar asupra noastra, asupra românilor, asupra dumneavoastra, care conduceti în media, au venit o gramada de stiri foarte contradictorii. Daca ei se cearta la televizor, uitati în Statele Unite, daca domnul Fauci, care e un reprezentant de vârf în probleme de epidemiologie si de virus sau, logic, si de pandemie, în Statele Unite este acuzat si aratat cu degetul si certat, va dati seama ce se poate întâmpla la noi, o tara mult mai mica si cu mult mai multe probleme de asimilare a unor asemenea notiuni. A fost un soc pentru ca a venit nu o boala, un val, un val si înca un val, si înca un val, al patrulea val. Ai vazut, era al 9 lea val, daca tineti minte, un tablou superb, dar în care aparea speranta. Noi suntem la al patrulea val. Nu stim cum sa reactionam. [00:20:10:1210] A aparut acum o noua tulpina perfect sud africana cu alte caracteristici. Din fericire este mai benigna. Noi toti, populatia omenirii trebuie sa supravietuim, trebuie sa gasim mijloace. S-a vazut ca si aici nu stim.E bine cutare, e bine cutare, s a ajuns la anumite concluzii, principii, pe toata lumea medicala. Au spus singurul tratament sigur de oprire a raspândirii bolii este vaccinarea, sa oprim raspândirea. Am oprit raspândirea, atunci putem sa controlam. Atâta timp cât nu oprim raspândirea, cazurile vin si înmultirea acestor cazuri duce si la situatii disperate. Am fost si la Iasi, am vazut în Spitalul de Neurochirurgie departamentul de copii, erau cazuri foarte, foarte grave, care necesita un super tratament si un super efort medical, deci trebuie sa prevenim, daca putem, si trebuie sa putem sa luam toate masurile care ne învata specialistii si sa tratam prin vaccinare, pentru ca sa nu ajungemîn faza de afectare grava a organismului si desigur a sistemului nervos. Nu exista legi. Le-am învatat pe parcurs, stim simptomele, stim fenomenele, acuma ne aflam în faza de sindrom sau sechele dupa, si cele neurologice si vedem ce se întâmpla. [00:21:41:1301] Dar cum explicati, cum explicati faptul ca sunt persoane cu o cariera îndelungata în mediul universitar medical care cumva sunt în prima linie a teoriilor. [00:21:58:1318] Negative, conspirationiste, avem si în Iasi câteva cazuri,pentru ca deseori se face apel la stiinta, iar persoanele în cauza fac la rândul lor apel la stiinta si atunci avem o contradictie o aparenta contradictie. [00:22:15:1335] Totdeauna a existat acest lucru, nu este perfectiune niciodata. În medicina, lumea nu s a aliniat umar la umar, sa spunem, da avem o singura idee. Lucrurile în timp s au dovedit. Si la primele vaccinari care s au facut în lume, si la luptele care s au dat cu bacilul Koch. Nu s a crezut ca produce tuberculoza. Vaccinurile facute de Pasteur: ce vrea asta, ca nu era doctor? Deci întelegeti ce spun? Lucrurile nu au fost atât de line în lume. Deci lucrurile merg încet, faptele se aduna pas cu pas si timpul dovedeste. Ai avut sau nu a avut dreptate. Cine mai discuta astazi de acea boala cumplita poliomielita? Eram copil când auzeam de poliomielita, dar nu mai e, pentru ca suntem vaccinati, toti, toti copiii nostri, de bebelusi sunt vaccinati. Nu mai apare acea paralizie cumplita polio. Virusul poliomielitei. Deci se poate, în clipa în care omenirea a realizat, si exista aceasta Organizatie Mondiala a Sanatatii, cu departament de boli infecto contagioase, si omenirea a realizat acest lucru. Se face vaccin la Antipozi. Se mai discuta lucrurile. Dar vreau sa completez ceva. Pe mine. Am ajuns în zona amazoniana. [00:23:44:1424] Am avut un congres la Belek, de la bazinul Amazonian. De acolo se mergea, dupa congres, se mergea pe Amazon Ori la intrarea spre Amazon erai obligat sa te vaccinezi pentru febra galbena. Nu aveam vaccin si mi au spus clar, vaccinati va pentru ca e mortala. Ori una, ori alta. Daca vreti sa i dam drumul, asta este sfatul nostru. Nu m am dus in padure, nu m am vaccinat pentru ca vaccinul respectiv ,cum ati spus si dumneavoastra, acel vaccin de febra galbena, pe unele persoane, sau daca te prinde într o stare de imunitate mai scazuta, poate sa aiba actiune asupra corpului tau. Si cum trebuia sa zbor spre Europa, m-am gândit ca zborul nu o sa imi faca bine. Am renuntat la padurea amazoniana. Dar nu poti intra în zona aceea. Nu îti dau voie autoritatile, corect. Si am alta întrebare foarte simpla pentru cei care ne asculta. Am avut doi catelusi primul lucru la catel trebuia sa îl ducem vaccineze. Nimeni nu se opune nimeni, nu se cearta. Întelege toata lumea ca trebuie vaccinat. Care i deosebirea dintre om si câine referitor la vaccin? [00:25:02:1502] Lucrurile sunt putin complicate de faptul ca aici de multe ori argumentele tin mai mult de politica de implementare a unor masuri. Stiti ca în cazul epidemiei avem mai multe componente, una politica , una medicala, una sociala. Foarte grav, una singura ne trebuie, stiintifica. Si eu am fost întrebat ce parere aveti despre cutare, ce parere este vaccinul Pfizer. Ce parere aveti despre daca fac o a doua doza. Nu pe mine ma întrebati, întrebati specialistul, deci eu nu sunt specialist în asta, si eu citesc ca si dumnealor, si eu ca om pot sa gresesc, dar exista specialisti în aceasta problema pe care îl întreb si eu. [00:25:58:1558] Ajungeam la specializarea dumneavoastra si as vrea sa sa va spun ca zilele trecute am publicat un un raport al specialistilor de la Institutul de Psihiatrie din Iasi, Socola , în care spuneau ca s au confruntat în acesti doi ani de pandemie cu foarte multe cazuri care presupuneau efecte la nivelul creierului. Si stiu ca dumneavoastra ati avut mai multe interventii. As vrea cumva sa ne aduceti la zi. Ultima data când v am auzit spuneati ca exista un spectru destul de larg între 7 si 69- afectari, dar era ceva mai devreme. [00:26:44:1604] Cum suntem acum. S-a dovedit clar ca sistemul nervos este afectat, s a dovedit clar ca poarta de intrare pe care o stim cu totii e cea aeriana, care pe baza de oxigen sânge ajunge si în creier, s-a dovedit ca alta poarta de intrare este cea nazala, prin nervii olfactivi, deci nervii mirosului se duc spre creier, atât pe vasele sanguine, atât pe caile nervoase. Creierul este extrem de sensibil la acest virus. In general este sensibil la virusi. Virusul hepatic, virusul rujeolei sunt foarte patrunzatoare, adica ataca creierul si acest virus al bolii acesteia perfide, este o boala extrem de perfida, si seamana în sensul insidios cum se dezvolta. Acest virus are un tropism, o apropiere fata de sistemul nervos si merge insidios pe pierderea de miros, pierderea de gust. Eu nu l am avut, altii l au avut, 30 la suta din populatie cu pierderi. Afectarea sistemului nervos. Cifrele au variat foarte mult între 6 si 49 la suta. . În general afectarea sistemului nervos pe semne foarte mici in atentie, scadere de memorie,în impotenta miscarii respective. Activitatea fina, fina, de scriere, am tremurat de mâna, aceste lucruri foarte simple. Deci procentul a fost foarte mare 40 la suta din populatie, dintre cei care au avut boala au avut afectare minima sau mai mare a sistemului nervos. Este foarte sensibil de asta unul din tratamente este odihna. Stati acasa, linistiti ,va nu va mai agitati, nu mai ascultati toate e breaking news urile, e de înteles, stati linistit, pentru ca atunci când stai linistiti si odihnit si consumi si lichide multe si oxigen daca se poate, în conditii civilizate, la casa ma refer, nu numaidecât concentrat de oxigen, si ai o o liniste cerebrala, si creierul nostru se linisteste si poate functiona, si se poate apara si sa îsi reia activitatea. Exact cum iau un telefon, il trantesc si el se seteaza. Asa este si creierul uman. [00:29:07:1747] Incidenta afectarii grave la nivelul creierului este mare? [00:29:11:1751] Nu au fost atât de multe, au existat cazuri care, si aici în Iasi a fost caz, si nu unul de afectare cerebrala, dar în general în cadrul afectarii de multe organe a fost afectat si encefalul. Un coleg de la Bucuresti a operat un caz de - stia ca este COVID pozitiv - cu un cheag de sânge în cap, un hematom intra cerebral post covid. Si cazul a avut o evolutie total nefavorabile nu din vina echipei chirurgicale care a operat, ci din vina faptului ca se producea incontinuu o coagulare în valuri. Nu stiam ce este, nu se stia aceasta boala si se producea o coagulare. Degeaba rezolvai o problema câ din nou se întâmplau fenomene de dificultati de coagulare. [00:30:03:1803] Spuneti ca nu este specializarea dumneavoastra, dar sunt convins ca ati avut discutii pe aceasta tema probabil cu cu surse mult mai autorizate. Puteti sa ne spuneti cam care este prognoza pandemiei pe termen scurt, mediu, lung? [00:30:22:1822] Deci asupra noastra vine valul 5. Nu? Este clar ca vine având aceste tulpini care apar din nou. Nu stiu daca eu pot prognoza câte tulpini se vor mai petrece în lume. Dar cum spuneam, virusul este foarte perfid, isi schimba structura, îsi schimba structura în functie de foarte multi factori, de zona respectiva, de temperatura respectiva. Dar observati ca acest val care a venit din sud africa, toti sunt de acord ca nu este atat de agravant. Noi spunem ca morbiditatea e mai mica Deci începe sa capete notiunile unei gripe. Si altceva. Cei care au facut vaccinul, toate datele arata ca daca fac o noua boala, va fi foarte usoara. Atâta stim noi sigur. [00:31:19:1879] Domnule profesor am pastrat pentru finalul interviului un domeniul strict legat de specializarea dumneavoastra si care cred ca este foarte la moda sa spunem acum discutia despre neurostiinte, despre constiinta. Dumneavoastra aveti 23.000 de operatii pe creier, organul acela misterios pe care îl asociem, nu, cu totii, cu esenta, sa spunem, a existentei. Sunt câteva curiozitati foarte obisnuite, omenesti, si o sa va întreb câteva dintre acestea. Ati întâlnit situatii de acelea deosebite, care sa va fi zguduit, sau sa fi schimbat credinte fundamentale? Ati fost, cumva aproape de divinitate cum se spune într o asemenea situatie? Puteti sa ne exemplificat. [00:32:14:1934] Deci am sa spun mai intai o poveste, ca sa gândesc între timp, daca reusesti in timp ce vorbesti sa gândeste altceva - este formidabil si un exercitiu de gândire. Când eram tânar si frumos, acum sunt numai tânar, si eram la profesorul Arsene. A existat un domn extrem de civilizat. A avut tumora cerebrala care, una, doua, de când s a internat, a început a cere profesorului, foarte civilizat, un intelectual, cerea profesorului tot felul de planse si acuarele, si noi ne uitam. Sigur, bossul, profesorul, hotara. Dati-i, cumparati-i si dati-i! Si el picta, si picta, natura, oameni, tot timpul, toata ziua. Si profesorul le lua se uita foarte atent la ele voia sa vada daca i tremura mana.... Destul de reusite, multe dintre ele. Un desen acceptabil, nefiind specialitatea lui. Si pe care le punea pe pereti profesorul. Nu stiam ce vrea sa faca. A avut o tumora de partea dreapta, într un anumit lob, noi spunem un lob temporal. Intradevar este un loc de creativitate. Si Gershwin a avut in zona respectiva o tumoare cerebrala. Avea vreo 40 de ani. Cazul lui m-a frapat. Operatia a reusit. S-a rezolvat. Nu conteaza ca peste câtiva ani a mai recidivat. A fost natura bolii. Dar l-au dus în fata tablourilor. N-a recunoscut nimic. A fost pus sa deseneze si desena ca un om obisnuit, între dânsul si mine nu era nicio deosebire. Cine a fost? Acel spin iritativ l-a facut sa deseneze si sa picteze? Nu spun ca era un talent, dar toata ziua asta facea. Îi placea parca avea. [00:34:27:2067] Seamana putin cu povestirile profesorului Antonio Damasio din una din cartile sale, Eroarea lui Descartes. [00:34:47:2087] Noi am discutat si sigur profesorul explica asa. Sa stiti ca tumora aceasta produce. Va dati seama ca ceva care bazaie în creier si care s a dezvoltat. Avem toti. Toti avem centri emotional, centri afectiv ,centri de iubire, centri de empatie. Si avem si centrul care dezvolta muzica, gândirea ,desenul. Probabil în apropierea unui centru de acest gen pe partea dreapta de creativitate si-a stimulat creativitatea. Ce este foarte interesant, e ca dupa ce s-a vindecat nu a recunoscut ca sunt ale lui. Adica a fost alta persoana aici care a a facut asta. A dedublat? Foarte interesant! [00:35:57:2157] Domnule profesor, s-a întâmplat sa aveti pacienti cu experiente near death? Aproape de moarte, celebrele cazuri cu tunelul acela, cu lumina... [00:36:06:2166] Da, am avut chiar un coleg de-al meu doctor, a facut un soc anafilactic si mi a povestit exact ce s a întâmplat Zice am simtit ca intru într un tunel si ca ma duc, ma duc, ma duc prin acest tunel. Sunt o serie întreaga de mâini care încearca sa ma ajute si la un moment dat m am prins de margine si am revenit la suprafata si s a trezit. Dar dumneavoastra cum explicati? Nu , aici sunt depasit, Sunt presupunri ce s a întâmplat. Stiinta…., e foarte greu ca stiinta sa explice totul. Sunt anumite presupuneri , dupa cum si aceste elemente care le ati spus, legatura cu divinitatea. Deci, apropierea de Dumnezeu o ai în general în momente critice. Doamne, ajuta! , când spui Doamne, ajuta? Cand iti este rau, când simti ca se prabuseste totul în tine. [00:37:03:2223] O alta si poate o ultima întrebare pe care o gasesc deseori în podcast urile de afara care au ca subiect acum constiinta, creiereul, în general, este vorba despre liberul arbitru. Daca avem liber arbitru sau nu, daca gândurile noastre ne apartin, sau daca doar le putem cumva controla dupa ce apar. Dumneavoastra cum vedeti? [00:37:34:2254] Întrebarile dumneavoastra sunt o profunzime foarte importanta si rara si sunt elemente de gândire profunda. Ne apartin gândurile, ne sunt induse gândurile, le primim ancestral aceste gânduri? Sunt persoane care spun ca peste noapte Divinitatea le a transmis gândurile. Mendeleev s-a trezit dimineata si a început sa deseneze tabelul. Este un nume un vestit matematician indian care peste noapte spunea ca nu stiu ce zeita ii transmitea formulele si în Anglia,când s a dus la universitate ,scria pagini întregi de formule matematice. Se uitau cu totii uimiti, uimiti la el cum îi veneau aceste lucruri si el spunea ca le aa primit de la divinitate, noaptea. Nu cred ca Mendeleev mintea , nici acesta nu mintea. Exista pentru anumite persoane ,probabil, o apropiere de elemente divine, care transmit asemenea gânduri cu totul deosebite. Nu putem sa negam lucrurile acestea în niciun caz nu putem sa spunem nu. Dar omenirea profita din aceste lucruri. Omul obisnuit trebuie sa gândeasca ca este altcineva mai destept lânga tine ,altceva care te poate ajuta. [00:39:09:2349] Si o ultima întrebare.Dumneavoastra cum va situati? Exista o dezbatere ,o polemica acuma, cumva, care divizeaza lumea si care cumva pune fata în fata doua curente, un curent conservator si un curent liberal stangist, cu accente progresiste. Dumneavoastra, ca fel de a vedea lumea, dupa atâta experienta,cum vedeti, unde va pozitionati? [00:39:37:2377] Va dati seama, noi am trecut printr un regim de 45 de ani, în regimul comunist, un regim de apasare, în care nu aveai voie sa gândesti, nu ai voie sa spui decât ce spune partidul si noi, stiti foarte bine ca ascultam cu fericire Europa Libera. Mai primeam si reviste straine ne bateam pe Paris Match sau mai stiu eu ce informatii , nu mai spun revistele medicale. Deci o persoana care are 45 de ani e tinuta, în fine, într un întuneric ,uneori chiar întuneric, si real ca nivel de informare si dintr o sa i dai drumul sa aiba informatii de peste tot. Îl transformi dintr un super apasat în altceva care vede. In problema aceasta când vezi cand ai deschis ochii. trebuie ca tu cu starea ta sa apreciez ce se întâmpla bine si sa te situezi, unde crezi. Pentru ca daca esti un barometru pentru familia mea, cum ma situam si eu,, încerc sa am o gândire si vreau sa spun tare, ca am o gândire crestina ,ca ma apropii de Biserica, cred in biserica si cred in divinitate, pentru ca am trecut prin momente grele, divinitatea m a ajutat. [00:41:01:2461] Un chirurg care nu crede in divinitate e pierdut în fata. Te apropii de om. Cum ati spus si dumneavoastra, trebuie sa lucrezi pe om si pentru om. Ori între mine si pacient la un moment dat exista, alaturi de aparatura este ceva care trebuie sa te ajute Si daca pe Michelangelo când picta pe Capela Sixtina si îl facea pe Dumnezeu, zicea mâna nu mai estea a mea mi-am miscat-o Dumnezeu si am pictat acest lucru. Si chirurgul daca este odihnit si crede si crede în divinitate stie ca actulu lui medical este favorabil pacientului. Nu mi închipui ca un doctor vrea raul pacientului. Deci vrem binele pacientului. Nu realizezi decât ca prin mâna ta te conduce divinitatea, ca asa a dat Dumnezeu, sa faci bine aproapelui tau. Ce spunem noi in Tatal nostru trebuie sa facem. Fizic si faptic. Ma întorc înapoi. Ambroise Pare a fost un celebru chirurg francez care a scris zece tratate de chirurgie si la un moment dat a venit cineva sa îi multumeasca. Ca el l a vindecat. Si Ambroise Pare s a uitat: eu nu l-am vindecat. Eu doar l-am bandajat bandajat, Dumnezeu l a vindecat. Fraza este celebra si va rog sa o ascultati. [00:42:29:2549] Domnule profesor, va multumesc pentru ca ati venit în studioul nostru, a fost domnul profesor Alexandru Vlad Ciurea. Va multumim si dumneavoastra pentru ca ne ati urmarit.
