În vreme ce toti ochii sunt atintiti asupra Ucrainei, în Europa se mai pregateste un conflict. La trei decenii de la scindarea sângeroasa a Iugoslaviei, ciocnirile recente dintre Serbia si Kosovo au reaprins conflicte etnice care ardeau mocnit. Daca Serbia e cauza evenimentelor din teren, Rusia e cea care atâta flacarile, scrie Wall Street Journal, citat de Rador Radio România. Vladimir Putin a fost sincer exprimându-si dorinta de a slabi NATO si a restaura frontierele istorice ale Rusiei. Dar cum fortele ruse sufera înfrângeri în Ucraina, Moscova ar avea mult de câstigat din incitarea unor probleme în alte parti ale continentului. Criza regionala potrivita i-ar oferi Kremlinului ocazia de a câstiga influenta pe plan local prin livrari de armament si mediere, pe lânga faptul ca simultan ar distrage atentia de la Ucraina si i-ar conferi Rusiei pârghii de influenta asupra capitalelor vestice. Balcanii Occidentali sunt candidatul perfect. Kosovo si Bosnia si Hertegovina nu sunt în NATO. Tot asa cum Moscova încearca sa domine asa-zisa „lume rusa”, si Serbia aspira sa uneasca o „lume sârba”. E acelasi concept care a determinat Serbia sa invadeze Kosovo în 1998 (sic! fiind provincie a Serbiei, Kosovo nu putea fi „invadata” de Belgrad - n.trad.) - conflict încheiat doar prin interventia militara a NATO din martie 1999, cu scopul declarat de a pune capat abuzurilor contra drepturilor omului comise de sârbi contra albanezilor din provincie. Desi mii de trupe de mentinere a pacii ale NATO (KFOR) se afla si acum în Kosovo, tensiunile ramân ridicate. Kosovo si-a proclamat unilateral independenta fata de Serbia în 2008 si a fost recunoscuta de mai multe state vestice, inclusiv SUA. Dar Serbia înca nu-i recunoaste suveranitatea. Presedintele sârb Aleksander Vučić îsi cimenteaza controlul asupra puterii în tara, iar de-a lungul ultimului an, cu ajutorul Rusiei, a pus presiune pe Kosovo. Serbia si-a plasat în mai trupele în alerta de lupta din cauza unor ciocniri între razvratiti sârbi sdin Kosovo - n.trad - si KFOR, soldate cu ranirea a 90 de militari NATO. A fost o manevra tipica Kremlinului, folosindu-se de tensiuni etnice drept pretext pentru manevre militare. În septembrie Vučić avea sa actioneze din nou dupa manualul lui Putin. 30 de sârbi înarmati pâna în dinti, despre care Kosovo acuza ca ar fi fost echipati de Serbia si ar avea legaturi cu Vučić, au atacat o patrula de politie din Kosovo, omorând patru politisti. Vučić a negat ca i-ar fi înarmat pe atacatori. Serbia a exploatat incidentul drept pretext de a masa la finalul lui septembrie trupe si armament greu la granita cu Kosovo. Casa Alba era „foarte îngrijorata ca Serbia se pregatea de o invazie militara”, a declarat ulterior un responsabil american pentru Time. Un asemenea conflict s-ar fi putut extinde usor în Macedonia de Nord vecina, care e membru NATO. Teama de potentiala criza a determinat SUA sa publice informatii secrete despre concentrarea militara a Serbiei si atacul asupra politiei din Kosovo. Câteva zile mai târziu Serbia si-a retras trupele de la granita, dar e evident acum ca Belgradul si Moscova pregatesc o a doua campanie de violente si provocari pentru 2024. Rusia executa operatiuni de influentare cu mesaje pro-razboi în Serbia si trimite arme acolo. Si China expediaza arme în Serbia. Serbia a promis suplimentarea cheltuielilor militare anul acesta si continua sa gazduiasca un asa-zis centru umanitar, controlat de Rusia, în apropierea principalei baze NATO din Kosovo, centru despre care Vestul afirma ca spioneaza pentru Rusia. Serbia si Rusia neaga informatia. Sârbii par dornici sa gaseasca un pretext pentru a actiona - Belgradul a declarat în februarie ca interzicerea dinarului sârbesc în Kosovo echivaleaza cu epurarea etnica. Si nici macar nu e unicul butoi cu pulbere din regiune. Si Bosnia si Hertegovina se clatina în pragul colapsului. Conducatorul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, alt aliat al Rusiei, a amenintat în decembrie cu secesiunea regiunii sale semi-autonome, Republica Srpska. În lunile urmatoare aici s-ar putea reaprinde violenta etnica din cauza careia au murit peste 100.000 de oameni în Razboiul Bosniac din 1992-1995. Un raport al spionilor americani din 5 februarie se asteapta la un risc marit de violenta inter-etnica în 2024 în Balcanii Occidentali. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg avertiza în decembrie ca Rusia planuieste sa destabilizeze Balcanii, temere reiterata în ianuarie si de catre secretarul de externe britanic David Cameron. Puterile vestice trebuie sa împiedice agravarea instabilitatii balcanice. NATO trebuie sa-si reorienteze resursele militare si diplomatice într-acolo si sa-si consolideze angajamentul militar în Kosovo. O coalitie a acelor membri NATO care sunt dispusi sa actioneze ar trebui sa se angajeze public ca vor oferi asistenta militara daca Serbia ori Rusia vor comite vreo agresiune în Balcani. Între timp SUA ar trebui sa continue sa le impuna sanctiuni responsabililor care submineaza securitatea în Balcanii Occidentali, iar UE ar trebui sa participe si ea la sanctiuni. Washingtonul si aliatii lui ar trebui sa continue totodata sa se foloseasca de publicarea de informatii secrete în scopuri diplomatice. Iar NATO ar trebui sa detaseze echipe anti-razboi hibrid care sa îmbunatateasca securitatea cibernetica pentru a combate campaniile de propaganda sârbesti si rusesti. În timp ce NATO îsi serbeaza a 75-a aniversare si Putin sufera noi pierderi în Ucraina, Moscova încearca sa deschida un nou front în Balcani. Rusia nu are nevoie sa-si trimita armata acolo. Rusia nu are nevoie decât de Serbia pentru a incita prin intermediul ei la violenta si instabilitate, pariind ca NATO va ezita sa raspunda, scrie Wall Street Journal, citat de Rador Radio România.
