Pentru ca în spatele deciziilor medicale se afla oameni, cel mai adesea pacienti, multi dintre acestia masurându-si anii de viata între doua consultatii la medicul curant si sperante pentru un medicament minune, autoritatile au acceptat ca parerea beneficiarilor serviciilor de sanatate este importanta. Astfel, anul trecut, la initiativa Autoritatii Nationale de Management al Calitatii în Sanatate (A.N.M.C.S.) a fost înfiintat Consiliul National al Sigurantei Pacientului (C.N.S.P.). C.N.S.P.este un organism de specialitate, consultativ, fara personalitate juridica, neremunerat, din componenta caruia fac parte reprezentanti ai societatilor stiintifice si profesionale medicale dar si reprezentanti ai pacientilor. „Sa stiti ca ideea înfiintarii acestui Consiliu apartine unui iesean de al dumneavoastra. Este initiativa dr. Vasile Cepoi, din perioada în care a fost presedintele Autoritatii Nationale de Management al Calitatii în Sanatate. Acesta a înteles ca este important ca pacientii sa aiba un cuvânt de spus în ce priveste deciziile legislative medicale, în elaborarea procedurilor si protocoalelor din spitale, evident, din punctul de vedere al beneficiarilor acestora. Pentru ca, într-adevar, într-o societate normala, pacienul trebuie sa fie direct implicat, pentru ca el vede si simte lucrurile din interior, practic le traieste“, a comentat pentru Ziarul de Iasi Cezar Irimia, presedintele Aliantei Pacientilor Cronici din România, alianta care, de altfel, a si are un reprezentant în C.N.S.P. Principalele obiective ale Consiliului sunt: formarea si implementarea culturii sigurantei pacientului în rândul profesionistilor din sanatate; formarea si implementarea culturii calitatii si sigurantei serviciilor de sanatate în rândul pacientilor si apartinatorilor; activitati de cercetare specifice asigurarii calitatii serviciilor de sanatate si sigurantei pacientului. „Mi-am dorit ca pacientii sa fie implicati direct în acest proiect. Pentru ca era demult momentul sa depasim atitudinea paternalista, astfel încât, realmente sa fim parteneri cu pacientul. Vocea pacientului trebuie auzita. Atunci când vorbim de siguranta pacientului, daca nu îl implici si pe el nu poti vorbi de parteneriat. Vorbim tot mai des despre asistenta medicala centrata pe pacient, dar acest lucru trebuie sa se si simta. De exemplu, în mod normal se presupune din partea societatilor profesionale medicale sa sesizeze efectele adverse cu care se confrunta, însa, tendinta cadrelor medicale este sa nu le raporteze. Poate ca firea omului nu poate fi schimbata, dar conditiile de lucru, da. Este ca în cazul „Modelului cascavalului elvetian“ al profesorului Reason (foto jos). Oricât ai încerca sa le ignori, s-a constatat ca într-o proportie de 20-, deficientele minore (gaurile cascavalului) se aliniaza la un moment dat si duc la esec. Ca sa ma exprim cât mai simplu, în acest parteniat specialisti din Sanatate - pacienti, pacientii trebuie sa fie informati cu tot ceea ce tine de siguranta lor. Sa stie, de exemplu, ce tratament i se administreaza, în cât timp acesta îsi face efectul sau daca pot fi efecte secundare. Si acesta este, evident, doar un exemplu“, a comentat dr. Vasile Cepoi, Directorul Directiei de Sanatate (DSP) Iasi, care a adaugat ca apreciaza în mod desosebit prezenta în Consiliul National al Sigurantei Pacientului, în calitate de vicepresedinte, a medicului iesean Conf. Dr. Vladimir Poroch, din partea Asociatiei Nationale de Îngrijiri Paliative (ANIP). Potrivit Statutului, printre atributiile Consiliului se numara: face propuneri de actiuni si proiecte pentru cresterea sigurantei asistentei medicale; colaboreaza cu institutiile de învatamânt superior si cu alte institutii de formare medicala în stabilirea nevoilor de formare a profesionistilor din sanatate în domeniul asigurarii si îmbunatatirii continue a calitatii serviciilor de sanatate si a sigurantei pacientului; constituie comisii de specialitate si stabileste atributiile acestora, în realizarea obiectivelor propuse; formuleaza propuneri de îmbunatatire sau actualizare a ghidurilor, protocoalelor de practica medicala si a procedurilor din care acestea fac parte; analizeaza nivelul de implementare de catre profesionisti a bunelor practici diagnostice si terapeutice pe specialitati; elaboreaza recomandari de bune practici diagnostice si terapeutice, în vederea stabilirii limitelor de competenta.
