Zapada pe care o bombanim cei mai multi dintre noi în aceste zile, în timp ce privim îngrijorati prin geamurile caselor sau taxiurilor pomii înfloriti acoperiti cu nameti, ar putea fi, de fapt, salvatoarea agriculturii din zona de nord-est a tarii. Este parerea specialistilor de la Universitatea Stiintelor Vietii din Iasi, care spun ca mai degraba un înghet ar putea sa ne îngrijoreze, si nu stratul gros de zapada sau precipitatiile abundente. Ba chiar “pentru culturile de câmp, din zona noastra, zapada asta va însemna completarea rezervei de apa din sol si vom începe primavara cu aceasta rezerva la nivel optim. Hartile ANM de saptamâna trecuta aratau pentru regiunea Moldovei cantitati de precipitatii sub valorile optime. Pentru zona noastra, zapada asta înseamna între 45 – 55 litri de apa/mp si constituie un aport important. Pentru grâul de toamna zapada cazuta nu reprezinta o problema, iar pentru culturile care urmeaza sa fie semanate va reprezenta un aport sporit de umiditate si anunta, deci, un început de primavara bun”, crede prof.univ.dr. Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii de Stiintele Vietii “Ion Ionescu de la Brad” din Iasi. Un început de primavara bun e tot ce asteptau agricultorii din întreaga tara. La finalul anului trecut, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara pentru Agerpres, la începutul lunii decembrie, ca anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în conditiile în care „seceta pedologica a pus stapânire pe întreaga tara”. El a anuntat atunci ca “România va consemna cea mai mica productie de porumb din 2007 si pâna în prezent, seceta pedologica diminuând recolta cu aproximativ 40--50- fata de anii trecuti”, se arata într-o analiza privind starea agriculturii în anul 2021-2022, pe www.Economedia.ro în care se preciza si ca “suprafata afectata de seceta se apropie de 1,3 milioane hectare, fiind consemnata în 37 de judete si municipiul Bucuresti, atât la culturile însamântate în toamna cât si la cele de primavara”. Daca zapada e muma pentru culturi, înghetul ar putea fi ciuma, avertizeaza însa prof. univ. Liviu Irimia, decanul Facultatii de Horticultura din cadrul USV Iasi: “Vita de vie în nici un caz nu e afectata, pentru vita de vie o sa fie consecinte favorabile. Va fi un aport masiv de apa dupa seceta acumulata în ultimii ani. Pentru vita de vie dezmuguritul e pe la jumatatea lunii aprilie, de asta nu e niciun pericol. Marul de obicei înflorea în perioada asta, dar anul acesta a întârziat, iar efectul s-ar putea sa fie mai degraba benefic. Zapada cazuta acum e o salvare pentru agricultura. Începeam cu o seceta pedologica foarte, foarte serioasa fara zapada asta. Aceasta este apa pe care o astepta toata lumea de vreo doi-trei ani”. Aportul de apa e benefic si pentru vita de vie, si pentru pomii fructiferi, a adaugat decanul Facultatii iesene de Horticultura, care spune si ca: „La pomii fructiferi, în caz de înghet, riscul ar fi pentru cei aflati în prag de înmugurire sau dezmugurire. Este posibil sa fie afectate specii cum ar fi cires, visin, prun, daca temperaturile vor scadea sub minus 3, minus 4 grade. În acest caz am putea vorbi de pierderi, importate chiar. La nivelul de acum al temperaturilor, nu consider ca se poate vorbi de o paguba”. Nu am trecut însa hopul, atrage atentia profesorul iesean: „Ar putea sa apara fenomene mai periculoase, pâna spre sfârsitul lunii aprilie, cum este bruma. Mai este, totusi, mult pâna când sa putem spune ca pericolul temperaturilor scazute a trecut”. Iar în ce priveste culturile legumicole, acestea sunt protejate de sere si solarii, însa si aici exista un pericol, spun specialistii USV Iasi. În curând am putea afla, de la agriculturii din zona Tg. Frumos, de exemplu, ca solariile s-au prabusit sub greutatea zapezii.
