Jumatate dintre angajatii români asteapta sa li se mareasca salariile anul acesta, potrivit unul sondaj realizat de platforma undelucram.ro, iar o treime dintre ei cred ca lefurile ar trebui sa creasca cu un procent între 20- - 50- ca sa se poata descurca cu noile cheltuieli lunare. În judetul Iasi, în noiembrie, potrivit ultimelor date oficiale disponibile, salariul mediu net a fost de 4.035 lei, iar o crestere cu 20- ar aduce salariul mediu al iesenilor la aproape de o mie de euro net. Cât de realiste sunt însa aceste asteptari? Pe un grafic realizat de specialistii Institutului National de Statistica, desenata cu violet, traiectoria câstigurilor salariale din 2022 pare sa redea evolutia unui înotator care reuseste cu greu sa scoata capul la suprafata apei (linia albastru închis reprezinta evolutia preturilor). Din ianuarie pâna în noiembrie 2022 au fost patru luni în care indicele câstigurilor salariale medii nete a fost mai mic decât în luna precedenta (în ianuarie, mai, iulie si august), în timp ce preturile au crescut putin câte putin în fiecare luna si ceva mai mult în aprilie. În aceste conditii, este usor de înteles de ce 40- dintre cei care au raspuns la sondajul platformei undelucram.ro au declarat ca au de gând sa îsi caute un alt job în 2023, daca nu vor avea venituri mai mari. Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat în decembrie 2022, iar pentru acesta au raspuns 3.834 de angajati si 446 de angajatori (specialisti în resurse umane ai companiilor). Din sondaj a rezultat ca: • aproximativ 27- dintre angajati ar avea nevoie de o majorare a salariului de 20 - 30-, • 20- dintre angajati s-ar descurca si cu o majorare de 10 - 15-, • în jur de 19- dintre salariati au nevoie de crestere 15 - 20-, • iar la extreme, 7- dintre respondenti au spus ca ar vrea o majorare de peste 50- a salariului pentru a le ajunge banii, în timp ce cam tot atâtia (6,5-) cred s-ar descurca cu cheltuielile, chiar daca nu le-ar creste salariul în acest an. Vacantele si concediile, primele taiate de pe lista Daca totusi asteptarile salariale nu le vor fi îndeplinite, 29- dintre angajati spun ca se vor pleca mai putin în vacante si vor fi nevoiti sa cumpere unele produse mai ieftineîn timp ce aproape un sfert dintre angajati spun ca ar trebui sa faca ajustari foarte mari în modul de viata ca sa suporte cheltuielile lunare. Pentru altii însa, o stagnare a salariilor ar însemna sacrificii si mai mari: • aproximativ 17- cred ca se vor descurca foarte greu pentru ca ratele si alte cheltuieli importante înseamna deja mult din veniturile lunare, • în jur de 13- au spus ca se vor descurca greu, chiar daca nu au rate, • iar 10- afirma ca se vor descurca destul de greu pentru ca ratele reprezinta un procent important din veniturile lunare ale familiei. În ce-i priveste pe angajatori, aproape doua treimi (62-) spun ca au în plan sa majoreze salariile în 2023. Însa asteptarile angajatilor si cele ale angajatorilor, nu se prea potrivesc. Astfel, • aproximativ de 36- spun ca vor creste salariile cu 5 - 10-, • aproximativ 22- afirma ca majorarea va fi de 5-, • în 17- dintre companii va fi o crestere de 10 - 15-. • Doar aproximativ 2,5- dintre expertii în resurse umane sustin ca firmele pe care le reprezinta vor majora salariile cu 30 - 40- în 2023. Iar dintre companiile care nu vor creste salariile în acest an: • 39- sustin ca îsi vor recompensa angajatii prin alte metode, • 28- nu vor creste salariile pentru ca situatia financiara a companiei de la finalul 2022 nu permite o majorare salariala, • 17- din cauza întregului context macroeconomic si • 17- pentru ca firmele în care activeaza majoreaza salariile doar în urma unor negocieri angajat-angajator. Harta maririlor de salarii În ultima zi din 2022, Ziarul Financiar publica o harta a majorarilor de salarii, pe judete, din care se vede ca lefurile nu cresc uniform în România. În Iasi, în al patrulea trimestru din an, salariul mediu net era de 4.035 lei, în timp ce media pe tara era de 4.141 lei. Cele mai mari salarii erau cele din Bucuresti, unde salariul mediu net depaseste o mie de euro, urmate de cele din Cluj si Timis. Iar în decurs de un an, salariile în Bucuresti au crescut cu 15 -, în judetul Ilfov cu 14-, iar cele din Cluj, Timis si Iasi cu 13-. Dintre acestea, doar judetul Iasi nu a reusit înca sa treaca pragul salariului mediu net de 4000 de lei. Iar diferentele apar si pe tipuri de meserii sau de activitati desfasurate de angajati. Astfel, în luna noiembrie, cele mai mici salarii declarate oficial au fost cele încasate de angajatii din hoteluri si restaurante. În medie, acesti salariati au primit câte 2258 de lei net. Cine a câstigat mai mult, cine mai putin? Printre cele mai mici salarii din România au fost si cele angajatilor care desfasoara activitati de servicii administrative si servicii suport (3185 lei), iar angajatii care se ocupa de tranzactii imobiliare au primit în medie un salariu net de 3.512 lei, cu câteva zeci de lei mai mult decât cei care desfasoara activitati de spectacole, culturale si recreative. Peste pragul de 4000 de lei s-au situat salariile din Sanatate si asistenta sociala (4.182 lei), Învatamânt (4.122 lei) si Industrie (4.025 lei). Înca si mai bine decât specialistii din sanatate si din învatamânt sunt platiti lucratorii din administratie publica si aparare (exclusiv fortele armate si asimilati), care au încasat în luna noiembrie, în medie, un salariu net de 5.360 lei. În topul celor mai mari salarii ramân însa angajatii din sectorul “Informatii si comunicatii”, cu un salariu mediu net de 8.680 lei în noiembrie. Diviziunea CAEN “Informatii si comunicatii” este însa cea mai înselatoare din toata clasificarea CAEN, pentru ca din ramura principala se desprind alte subdiviziuni. Unele se refera, de exemplu, la editarea de carti, reviste ziare, activitati de productie cinematografica, de editare video sau audio, altele se refera la editare de jocuri sau de produse software. Desi cuprinse în aceeasi “camasa” CAEN, nivelul salariilor din diviziunea „Informatii si Comunicatii” difera foarte mult, în functie de tipul de activitate. Acolo unde e vorba de IT-isti, adica angajati care desfasoara “Activitati de servicii în tehnologia informatiei; activitati de servicii informatice”, salariul mediu net a fost de 10.329 lei, în vreme ce angajatii care se ocupa de editare video, audio sau de productie cinematografica au primit în medie un salariu de 4.715 lei, mai mic decât al celor din administratie publica si mai putin de jumatate din cât câstiga, în medie, un IT-ist. Cele mai mari cresteri salariale, în noiembrie fata de octombrie le-au simtit în portofel salariatii din agricultura, silvicultura si pescuit -- salariul mediu în noiembrie a fost de 4.122 lei, cu aproape 15- mai mult decât în luna precedenta. Iar angajatii din sanatate si asistenta sociala au fost singurii care au încasat un salariu usor sub cel din octombrie. Salariul mediu net în Sanatate a reprezentat, în noiembrie, 99,8- din cel încasat în octombrie.
