Academicianul Eugen Simion s-a stins din viata marti, 18 octombrie 2022, la 89 de ani. Unul dintre cei mai cunoscuti critici si istorici literari români, acesta a avut o ampla conferinta la Iasi în 2019, deschizând seria de conferinte stiintifice „Mostenirea lui Asachi” de la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi, care continua pâna astazi. „M-a salvat literatura, pe mine si pe toti din generatia mea”, a spus acad. Eugen Simion în începutul discursului sau, amintindu-si de anii tineretii si cum a început sa publice. A vorbit apoi despre comunitatea europeana, despre care a afirmat ca ar trebui sa ramâna una a natiunilor si nu a regiunilor, sustinând viziunea lui Charles de Gaulle. Mai mult, o cultura nationala trebuie sa-si pastreze identitatea, spune academicianul. „Procesul de globalizare este datorat tehnicii de vârf, care a schimbat lumea, a schimbat ritmurile, a produs ceea ce noi numim postmodernitatea si pe care fiecare o întelegem în fel si chip. Postmodernitatea nu este doar o epoca a cunoasterii, dar si a tehnologiilor de vârf, a internetului, care au schimbat lumea de la lectura pâna la toate mijloacele de comunicare. În aceasta postmodernitate apare problema cum educam oamenii tineri, cum formam oamenii care mâine vor conduce societatea”, a sustinut academicianul Eugen Simion. Acesta vedea stiinta si cultura ca doua brate ale trupului, ba chiar considerând ca cele doua discipline nu ar trebui vazute separat. „E o tautologie aici, pentru ca si stiinta este o forma a culturii, dar orice greseala când devine traditie nu mai poti scapa de ea”, argumenteaza criticul literar. Daca alte epoci au fost ale gânditorilor, ale poetilor, cea de acum este a stiintei, în timp ce disciplinele umaniste sunt din ce în ce mai limitate în sistemele de învatamânt, a spus acesta. „Istoria aproape a disparut si orele de româna s-au limitat. Nu se mai învata o istorie a literaturii române sau istorie a românilor, încât un tânar sa intre în viata cu cunostinte sumare, dar corecte, sa stie de unde vine si ce-i cu limba lui”, a mai descris academicianul Eugen Simion, considerând ca acest subiect este o greseala de abordare nu numai a scolii românesti, ci si în Occident. „În America tendinta este ca marile corporatii sa preia financiar sprijinul universitatii si sa-si pregateasca viitorii specialisti în disciplina respectiva, eliminând disciplinele umane”, a explicat academicianul, avertizând ca ar trebui sa evitam aceasta eroare, pentru ca un inginer nu e un om deplin daca îi lipseste un „brat” – cultura. „El intra în societate, nu traieste doar în cercul lui profesional. Are copii, se duce la teatru, trebuie sa cunoasca.” În acelasi timp, acad. Eugen Simion s-a întrebat daca se mai poate face filosofie fara sa cunosti stiinta, amintindu-si de Heidegger, care spunea ca filosofia va deveni o disciplina care are nevoie de fizica, de toate „stiintele tari”, si de Paul Valéry, care la un moment dat a parasit „umanioarele” si timp de 17 ani a studiat matematica si fizica, revenind în 1915 cu un volum de poezii si apoi cu studiile de estetica. „M-am întrebat de ce a facut el aceasta chestiune? Pentru ca se simtea nedesavârsit, era ceva ce îi scapa. Nici teologia nu mai face abstractie, teologii moderni discuta problema Lui Dumnezeu cu ajutorul fizicii cuantice”, a argumentat, spre sfârsitul prelegerii sale, acad. Eugen Simion.
