Evenimentele catastrofice, cum ar fi cutremurele si eruptiile vulcanice, razboiul sau alte violente în masa, pot provoca traume psihologice, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iasi, care atrage atentia ca, în momente de panica, ''functionam exclusiv pe baza a ceea ce mintea ne îndeamna sa facem, ca si cum ne-am afla pe pilot automat''. Potrivit acesteia, trauma psihica poate aparea din repetarea unei serii de evenimente, cum ar fi, de exemplu, cutremurele, mai putin intense fiecare în parte, dar prin însumare coplesesc complet capacitatea individului de a face fata. "Cutremurele au un puternic impact psihologic asupra oamenilor. Este important sa învatam cum sa ne pregatim pentru un astfel de eveniment înainte ca acesta sa se declanseze. Pregatirea pentru un dezastru/cutremur are rolul de a ne ajuta sa trecem cu bine peste acesta si sa ne revenim mai usor. Totodata, sansele noastre de supravietuire sunt mai mari. Pregatirea trebuie sa fie facuta înainte ca un astfel de eveniment sa se declanseze. Exista mai multe moduri în care ne putem pregati pentru un cutremur - pregatirea resurselor: mâncare, apa, etc, a kitului pentru situatiile de urgenta, pregatirea psihica, emotionala", a explicat dr. Petronela Nechita. La cutremur, creierul declanseaza raspunsurile de supravietuire - fuga, lupta sau înghet, ne spune medicul. "Sigur ca este de-a dreptul înspaimântator sa fim direct implicati într-un eveniment care ne poate afecta viata. Pentru ca seismele sunt impredictibile, este normal sa ne simtim speriati, socati pe parcursul acestora. În acele momente, inima începe sa ne bata mai tare, mâinile si picioarele încep sa tremure, iar gândirea este neclara. În aceste situatii, creierul declanseaza raspunsurile de supravietuire: fuga, lupta sau înghet. Daca intensitatea socului creste, ne putem imagina ca cel mai rau lucru se poate întâmpla", a afirmat psihiatrul. Când ne este frica, precizeaza medicul psihiatru, intram într-o stare care ne împiedica sa gândim si sa actionam constient. "Asadar, în acele momente de panica, functionam exclusiv pe baza a ceea ce mintea ne îndeamna sa facem, ca si cum ne-am afla pe pilot automat. Mintea începe sa ruleze scenarii care ne fac si mai mult rau, iar discernamântul ne este afectat. Frica este distructiva si poate provoca o panica ce mareste pericolul. Desi frica este o emotie care ajuta la autoconservare, la protectie, ea devine daunatoare numai atunci când este exagerata. Asadar, nu lasam frica sa creasca în intensitate, mai mult decât este necesar", transmite dr. Petronela Nechita. Specialistii spun ca, atunci când nevoile de supravietuire sunt asigurate, noi ne putem concentra mult mai bine pe starea noastra psihica din timpul si dupa cutremur si reusim sa ne gestionam emotiile mai usor. "Te poti concentra mai mult pe nivelul emotional si pe a-i ajuta pe ceilalti, stiind ca ai asigurata baza de supravietuire. Este normal sa te simti îngrijorat sau sa ai anxietate în situatiile de criza. Si este bine sa stii ca poti sa le faci fata. Te poti simti mai bine daca stii ce ai de facut în situatii limita. De exemplu, sa stii exact ce ai de facut în cazul în care se declanseaza un cutremur: cum te poti adaposti, care sunt cele mai sigure locuri, ce sa faci ca sa-ti protejezi membrii familiei si bunurile. Majoritatea persoanelor au si sentimentul de frica, în functie de intensitatea seismului. Nu toate cutremurele sunt la fel. Nu toate implica sperieturi, pagube. Este bine sa fii pregatit pentru ceea ce poate veni, dar nu-ti raporta întreaga existenta la evenimente rare sau singulare", este sfatul medicului. Medicul psihiatru ne recomanda sa ne pastram o viziune optimista, sa ne asteptam ca lucrurile sa se termine cu bine, indiferent cât de grava este situatia. "Unele evenimente din viata noastra sunt inevitabile. Spre exemplu, în urma unui cutremur pot avea loc pierderi de orice fel. Nu poti schimba ce se întâmpla, dar poti schimba modul în care te raportezi la situatie. Schimbarea perspectivei te ajuta sa faci fata mai usor oricarui eveniment. Ne educam comportamentul si adoptam o atitudine activa înca din perioada pre-dezastru. Important este sa investim mai mult în pregatire, prevenire, raspuns adecvat, reducere vulnerabilitate si mai putin ulterior în refacere. Chiar daca aceste fenomene sunt relativ rare (cel mai puternic cutremur a fost acum 45 de ani, în anul 1977 cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter) si probabilitatea de a se produce cutremure devastatoare este destul de scazuta, sunt persoane care traiesc cu frica toata viata lor din aceasta cauza. În urma unui cutremur, unele persoane pot avea cosmaruri, experimenteaza stari de frica intensa si persistenta, hipervigilenta si retrairea evenimentului traumatic", a mai spus dr. Petronela Nechita. Conform acesteia, teama de un nou seism sau o replica poate persista o perioada. Mai mult, aceste simptome necesita atentie specializata pentru recuperare. "Cutremurele sunt experiente traumatice si pot avea un impact major asupra psihicului oamenilor, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung. În urma unei traume, majoritatea persoanelor cu simptome initiale de stres se recupereaza, dar este important sa identificam pe cei expusi riscului de dificultati majore, astfel încât resursele sa fie alocate corespunzator. Persoanele care sufera de diferite tulburari mentale, cum ar fi depresia si anxietatea, sunt mai vulnerabile la evenimentele traumatice. Dupa un cutremur, unii oameni pot gasi resurse sa îsi revina mai repede, altii însa nu au resursele necesare. Daca simti ca nu reusesti sa îti revii din punct de vedere emotional, cere ajutorul specializat al unui specialist psihiatru, psiholog sau terapeut", a conchis dr. Petronela Nechita. AGERPRES
