Stiu bine ca n-ar trebui sa ma mai mir, dar recunosc ca încerc un sentiment de stupoare amestecata cu revolta de fiecare data când vad ca persoane din diferite zone ale societatii maltrateaza limba româna, se exprima împleticit si incoerent sau chiar abia izbutesc sa însaileze, caznit, câteva vorbe. Dupa tragica poveste de la Onesti, terminata cu uciderea celor doi ostatici, l-am urmarit, într-o conferinta de presa, pe negociator: vorbea (de fapt, citea (...)
