„Nu am vrut, eram somnambul” , a spus mereu el. Dupa ce s-a trezit, sotia muscându-l de un deget, încercând sa respire, a încercat sa-si ia viata aruncându-se pe fereastra de la etajul trei. O „fuga” dupa care poarta si acum urmele: trei luni de spitalizare si o luna de reabilitare, precum si interdictia de a se apropia de victima. „Am crezut ca hotii intrasera în casa, ca el si fiul meu trecusera deja prin ce era mai rau”, a declarat ea în fata instantei. Apoi, ea si-a recunoscut sotul. Dar „era ca si cum ar fi fost în transa”, potrivit g4media. Însusi procurorul Flavio Masrototaro, în rechizitoriul sau, a trecut în revista concluziile trase de expertul si consultantul partidului. „Întrebarea este daca era constient în momentul producerii evenimentelor. Potrivit expertului, acesta se afla sub efectul unui eveniment legat de somn, atât de mult încât nu a scos niciun geamat atunci când a fost muscat. Si acest lucru este plauzibil. Deci nu, nu, nu era constient, stare care exclude suita de conduita, adica constiinta”. În concluzie: „Lipseste o constientizare concreta a faptei” în cauza, precum si constientizarea „posibilitatii de a se afla într-o stare de inconstienta, astfel încât sa puna în aplicare o serie de precautii” pentru a o evita: „Nu exista neglijenta din partea pârâtului, care a avut un singur episod similar cu 18 ani mai devreme”. Dar daca pentru acuzare nu ar exista o corelatie certa între nebunie si incapacitate, pentru avocatul apararii, care a cerut în prima instanta achitarea „pentru ca fapta nu exista”, în schimb, „în acel moment a existat o deficienta mintala totala”.
