Acum patruzeci de ani, un bebelus nascut în a 27-a saptamâna de sarcina, cântarind 800 de grame, nu avea nicio sansa sa traiasca. În zilele noastre, datorita progreselor în îngrijirea neonatala, bebelusii prematuri au sanse mari de supravietuire. Cu toate acestea, prematuritatea vine în continuare cu un risc crescut de complicatii, inclusiv paralizie cerebrala si spasticitate. Paralizia cerebrala (PC) este cunoscuta drept cea mai frecventa dizabilitate motrica în copilarie. Afecteaza 1 pâna la 4 din 1000 de nou-nascuti la nivel global si aproape 83- dintre acesti copii dezvolta spasticitate. Prof. Dr. Memet Özek, specialist de renume mondial în neurochirurgie pediatrica la Spitalul ACIBADEM Altunizade din Turcia, si echipa sa multidisciplinara de experti se ocupa de pacienti spastici de mai bine de 25 de ani. Prof. Özek afirma ca aproximativ 80- dintre toti copiii cu spasticitate pe care îi trateaza sunt prematuri. Vestea buna este ca toti acesti pacienti pot beneficia de tratamentul spasticitatii, iar starea lor ar putea fi îmbunatatita cu o rata de succes de 100- atunci când este implicata o echipa buna de experti. Pentru unii pacienti înseamna ca vor putea merge independent, în timp ce altii vor putea doar sa stea pe scaun. Cu toate acestea, o anumita îmbunatatire a calitatii vietii este posibila pentru toti copiii cu restrictii din cauza spasticitatii. Nu exista alta boala decât spasticitatea în care putem îmbunatati viata pacientului cu o rata de succes de 100-, sustine reputatul expert. De ce trebuie sa tratam spasticitatea? „Exista diferite etiologii pentru prezentarea clinica a spasticitatii, dar în practica noastra zilnica paralizia cerebrala este cauza principala”, spune prof. dr. Memet Özek. Paralizia cerebrala înseamna ca pacientul are un fel de leziune undeva, în creier. Poate aparea în uter, în timpul nasterii sau în prima luna de viata. Oricare ar fi cauza, afectarea creierului duce la dificultati în dezvoltarea motorie. Spasticitatea înseamna ca copilul are o problema cu miscarile: muschii rigizi împiedica miscarile, iar pacientul e posibil sa nu poata merge sau chiar sa stea. Pacientii cu spasticitate pot avea spasme sau probleme posturale. Asa cum se întâmpla cu toti copiii, oasele lor cresc cu vârsta, dar muschii spastici nu cresc în lungime. Prin urmare, gama lor de miscari devine din ce în ce mai limitata în timp, explica neurochirurgul pediatru. Daca este lasata netratata, spasticitatea duce la contracturi, luxatii si dureri severe. Diagnosticul precoce ajuta la utilizarea neuroplasticitatii creierului Neuroplasticitatea este capacitatea uimitoare a creierului uman de a se modifica, adapta si recupera prin experienta si învatare. Poate fi folosita în cazul unei leziuni cerebrale atunci când un anumit centru este deteriorat. Apoi, creierul se poate adapta prin schimbarea sarcinilor atribuite acestei zone în alta, formând noi conexiuni neuronale în timp. Neuroplasticitatea are cel mai bun potential în primii ani de viata. De aceea, diagnosticarea precoce este esentiala pentru a începe programul de reabilitare din timp, subliniaza prof. dr. Memet Özek. „Primul an de viata este perioada de aur pentru reabilitare. Începerea reabilitarii când copilul are doi ani este prea târziu; nu îi oferi pacientului sansa de a folosi neuroplasticitatea. Deci, muncim foarte mult în primii doi ani de viata”, precizeaza expertul. Din pacate, diagnosticul precoce este adesea întârziat pentru ca, de obicei, totul pare normal când copilul cu PC are 2 sau 3 luni. Evaluarea radiologica craniana ar trebui efectuata devreme la copiii cu PC, spune prof. Özek si adauga: „Prin evaluarea radiologica, putem vedea clar când un copil va dezvolta hemiplegie spastica, de exemplu, si planifica programul de reabilitare din timp.” Laboratorul de mers ajuta la identificarea obiectivelor tratamentului Obiectivele tratamentului pot varia în functie de locatie si de gradul de spasticitate. La ACIBADEM, obiectivele de tratament sunt discutate si planificate individual pentru fiecare pacient într-o maniera multidisciplinara, spune prof. dr. Memet Özek. Evaluarea include multe teste clinice, evaluare radiologica si analiza miscarii. „Avem propriul nostru laborator de analiza a mersului în institutia noastra si mi-am dat seama de importanta acestei evaluari în urma cu aproximativ zece ani”, subliniaza neurochirurgul pediatru. El explica procesul astfel: sunt 8 faze într-un singur pas; în fiecare faza, diferiti muschi sunt responsabili. Analiza miscarii efectuata pe un copil cu probleme de mobilitate ajuta la identificarea muschiului care ar fi zona tinta în timpul programului de reabilitare. Analiza 3D a mersului asistata de computer demonstreaza gama de miscare a articulatiilor si sprijina medicii în timpul planificarii etapelor de tratament. În aceasta unitate, abilitatile de miscare ale copilului sunt masurate în mod obiectiv, iar tratamentul este planificat. Procesul de tratament si etapele sale sunt întotdeauna planificate într-o maniera multidisciplinara, precizeaza expertul ACIBADEM. Prof. Özek descrie pe scurt filosofia generala a echipei sale: „Un copil CP are o leziune cerebrala. Trebuie sa începem reabilitarea timpurie pentru a folosi neuroplasticitatea creierului. La unii copii rezultatul este de succes. Dar daca pacientul are înca spasticitate care provoaca o limitare serioasa, am putea continua cu o interventie chirurgicala de spasticitate. Chiar si în cazul interventiilor chirurgicale de spasticitate, pacientul poate avea probleme cu sistemul locomotor. Apoi îi rugam pe colegii nostri ortopezi sa continue tratamentul. Deci, ar trebui sa fie planificat si realizat într-o maniera multidisciplinara.” Cel mai bun moment pentru operatia de spasticitate este între 3 si 6 ani Exista diferite tipuri de interventii chirurgicale pentru spasticitate disponibile astazi. Operatia nu este recomandata înainte de vârsta de 2 ani si jumatate, iar cel mai bun moment este între 3 si 6 ani. Alegerea modalitatii adecvate pentru un anumit pacient depinde de severitatea spasticitatii – fie ca este focala sau difuza, vârsta pacientului si starea psihica si, cel mai important, preferintele pacientului si ale familiei, explica prof. dr. Memet Özek. Mai multe tipuri de proceduri pot fi combinate pentru un singur pacient. Neurochirurgul continua: „Când pacientul are spasticitate focala si este implicat un numar limitat de muschi, atunci întotdeauna începem cu injectarea toxinei botulinice ca prim pas. Daca exista înca limitare si spasticitate, atunci putem lua în considerare neurotomia selectiva, care este o procedura ablativa. Punctul cheie aici este sa detectam care muschi sunt problematici si care nerv este responsabil pentru functia acestui muschi anume, apoi facem o interventie chirurgicala pe el”. Rizotomia dorsala selectiva (SDR) este optiunea chirurgicala care se aplica cel mai des pentru tratamentul spasticitatii la ACIBADEM. Aceasta este o procedura ireversibila aplicata prin taierea radacinilor nervoase care trimit semnale anormale catre muschi. De obicei este urmata de kinetoterapie intensiva, iar scopul final este îmbunatatirea functiei si a calitatii vietii la pacientii cu paralizie cerebrala. Echipa Prof. Özek a operat peste 1100 de pacienti cu spasticitate folosind aceasta metoda. „Toti acesti pacienti nu au avut nicio sansa sa mearga. În acest moment, rata noastra de succes cu mersul pe jos este de 75-. Aceasta este o contributie uriasa în viata pacientului si a familiei. Ei pot merge la scoala; se pot juca cu copiii. Dar ceilalti 25-? Uneori vedem cazuri severe, sa zicem, un copil de 12 ani care nu poate nici macar sa stea. Pentru mine, succesul pentru acest copil ar fi pozitia asezata”, spune neurochirurgul pediatru. O alta optiune chirurgicala care este utilizata într-un domeniu limitat de indicatii este palidotomia. „Folosim palidotomia doar la pacientii cu vârsta târzie, cu asteptari foarte limitate, cu existenta distoniei, iar scopul principal este de a face îngrijirea lor mai usoara”, spune prof. dr. Memet Özek. Când pacientul are spasticitate generala, exista înca câteva optiuni non-ablative care implica implantarea unui stimulator sau a unui instrument. Se poate folosi stimularea cerebrala profunda (DBS) sau implantarea unei pompe cu baclofen (ITB). Se aplica la pacientii cu spasticitate severa atunci când medicamentele orale s-au dovedit ineficiente. „Motivul pentru care avem nevoie de pompa este ca baclofenul este un medicament care traverseaza prost bariera hemato-encefalica”, subliniaza prof. Özek. Pompa cu baclofen este implantata chirurgical în abdomenul pacientului pentru a elibera o doza constanta direct în lichidul cefalorahidian. Aceasta este o abordare extrem de eficienta pentru reducerea spasticitatii, sustine expertul. „Doar un exemplu: un pacient de 14 ani care a suferit o accidentare grava la cap din cauza unui accident de masina. Avea un control bun al corpului si al capului, dar tetrapareza severa, asa ca era pe un scaun cu rotile, nu putea sa mearga. La un an de la implantarea pompei cu baclofen, el poate merge.” Un centru de talie mondiala pentru tratamentul spasticitatii Chirurgia spasticitatii necesita o precizie care nu poate fi obtinuta fara tehnologii avansate. La ACIBADEM sunt utilizate cele mai înalte standarde de metode endoscopice si de neuronavigatie. Tehnologia de monitorizare intraoperatorie este un instrument pretios în timpul operatiilor de spasticitate. „În timpul operatiei, trebuie sa gasim fasciculele; acestea sunt fibrele nervoase responsabile de spasticitate. Din pacate, nu le putem vedea cu ochiul liber, asa ca stimulam electric fibrele. Pe muschii pacientului avem electrozi; electrozii sunt atasati la un sistem de monitorizare intraoperatorie si se vede imediat: aceasta fibra functioneaza gresit, aceasta functioneaza bine. Astfel, putem continua cu operatia si, desigur, avem rezultate bune”, explica prof. dr. Memet Özek. Un alt avantaj major al echipei de spasticitate ACIBADEM este abordarea multidisciplinara a oricarui caz de pacient. Neurochirurgul pediatru descrie procesul astfel: „Sa spunem ca pacientul are o deformare a maduvei spinarii – scolioza si malformatii congenitale. Pacientul nu viziteaza fiecare medic separat; vine la cabinetul nostru unde neurochirurgi, ortopezi, specialisti în analiza miscarii si neurologul pediatru vor evalua împreuna pacientul. Pentru ca în acest moment medicina presupune cunostinte atât de vaste, o singura persoana nu poate acoperi totul, asa ca trebuie sa ne unim. Daca lucrezi asa, atunci rata ta de succes este mult mai mare.” Pentru detalii despre consultatiile la Prof. Dr. Memet Özek sau solicitarea unei a doua opinii medicale ne puteti suna la (021) 313 99 38 sau ne puteti scrie un email la: [email protected]. Acibadem are 5 birouri oficiale în România, inclusiv în Iasi, unde o echipa va poate ajuta cu toate informatiile necesare pentru a obtine a doua opinie medicala de la doctori de renume si cu toate îndrumarile de care aveti nevoie pentru a ajunge fizic în spitalele grupului, din Istanbul. Va puteti adresa, asadar, biroului Acibadem Iasi – reprezentanta este pe Soseaua Stefan Cel Mare si Sfant nr. 4, Bloc A 19 / Parter / Exclusive Residence, iar cei din echipa Acibadem Iasi va raspund la numerele +40 739 883 640 sau +40 332 149 972.
