Mecanismul de redresare si rezilienta european (PNRR) finanteaza reforme si investitii realizate în statele membre ale UE pâna la data 31 decembrie 2026. Cum nu exista posibilitatea de extindere a acestui termen-limita, lansat oficial la data de 19 februarie 2021, mecanismul intra în a doua jumatate a ciclului de implementare. Pentru România, miza e mai mare decât chiar a celorlalte state din fostul bloc comunist: structura noastra economica trebuie sa treaca urgent de pe consum pe datorie scumpa, pe investitii – astfel încât fondurile europene si banii din PNRR sunt esentiali. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeana va fi contrânsa, din 2027, sa-si regândesca filosofia bugetara pentru exercitiul urmator, în fata extinderii cu noi state. În acest moment, potrivit datelor Comisiei Europene, România a reusit sa îndeplineasca 14- din jaloanele si tintele asumate la semnarea PNRR. Suntem undeva pe la mijlocul clasamentului european, multe alte state având un start greoi în implementarea acestui mecanism care pompeaza în economiile europene 723 miliarde euro (385 miliarde euro sub forma de împrumuturi si 338 miliarde euro granturi). Comisia Europeana a alocat pentru PNRR-ul României 12,1 mld. euro granturi si 15 mld. euro sub forma de împrumuturi, prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta. (Acestea sunt cifrele actualizate dupa renegocierea planului produsa în 2023). Aceste fonduri sunt complementare celor 31 mld. euro din Politica de Coeziune si celor 20 mld. euro din Politica Agricola Comuna aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027. Nu este clar în acest moment câti bani în plus vor mai intra în România anul acesta din alocarile precedentului exercitiu financiar 2014-2020, cert este ca rata de absorbtie efectiva la data de11.12.2023 era de 76-. Vezi mai multe detalii pe cursdeguvernare.ro
