Scleroza multipla (SM) este o tulburare autoimuna în care sistemul imunitar ataca învelisul protector (mielina) care acopera fibrele nervoase, perturbând comunicatiile catre si dinspre creier. Recunoasterea semnelor SM reprezinta adesea o provocare pentru cadrele medicale, deoarece simptomele sale sunt variate si usor de confundat cu alte afectiuni. Pentru multi pacienti, acest lucru înseamna ca drumul catre un diagnostic poate fi lung si plin de incertitudini. Un nou studiu realizat de Universitatea din British Columbia (UBC), Canada, contureaza o imagine mai clara a semnelor timpurii ale sclerozei multiple, indicând faptul ca oamenii sunt de aproape doua ori mai predispusi sa se confrunte cu boli psihice în anii premergatori declansarii bolii. Studiul, publicat în revista Neurology, sugereaza ca afectiunile psihiatrice precum anxietatea si depresia pot face parte dintr-o faza prodromala a SM - un set de simptome si indicii preliminare care apar înainte de simptomele clasice ale bolii. „Multa vreme, s-a crezut ca SM începe cu adevarat din punct de vedere clinic doar atunci când o persoana a suferit primul eveniment demielinizant, de exemplu sub forma unor probleme de vedere”, spune autorul principal, dr. Helen Tremlett, profesor de neurologie la UBC si membru al Centrului pentru Sanatatea Creierului, Djavad Mowafaghian. „Dar am ajuns sa întelegem ca exista o întreaga perioada care precede aceste evenimente în care boala se prezinta în moduri mai indirecte”, explica medicul. Dr. Tremlett si echipa sa au lucrat pentru a caracteriza mai bine stadiile incipiente ale SM, în speranta de a facilita o detectare mai rapida si o posibila interventie mai timpurie în aceasta afectiune. Perioadele prodromale sunt bine stabilite în alte boli, cum ar fi Parkinson, în care oamenii prezinta simptome precum constipatia cu ani înainte de a începe deficientele motorii clasice. Un tratament precoce poate ajuta la încetinirea progresiei bolii, spun autorii. „Daca putem recunoaste SM din timp, tratamentul ar putea începe mai devreme. Acest lucru are un potential extraordinar de a încetini progresia bolii si a îmbunatati calitatea vietii oamenilor”, a subliniat dr. Tremlett. Pentru studiu, cercetatorii au examinat dosarele de sanatate a 6.863 de pacienti cu SM din provincia canadiana Columbia Britanica. Ei au analizat prevalenta afectiunilor de sanatate mintala, inclusiv depresia, anxietatea, tulburarea bipolara si schizofrenia, în cei cinci ani înainte ca pacientii sa dezvolte semnele clasice de SM, recunoscute din punct de vedere medical. Pacientii cu SM din studiu au fost comparati cu 31.865 de pacienti care nu aveau aceasta afectiune. Constatarile au aratat ca pacientii cu SM se confruntau cu boli mintale la o rata aproape dubla fata de populatia generala, de 28,0- si, respectiv, 14,9-. Utilizarea asistentei medicale pentru simptome psihiatrice - inclusiv vizite la medic si psihiatru, retete si spitalizari - a fost, de asemenea, în mod constant mai mare în rândul pacientilor cu SM. În mod notabil, diferenta s-a marit în fiecare dintre cei cinci ani care au precedat debutul bolii. „Observam rate din ce în ce mai mari de afectiuni psihiatrice care ating un vârf în ultimul an înainte de debutul SM”, a declarat primul autor, dr. Anibal Chertcoff, care a realizat studiul în calitate de bursier postdoctoral în laboratorul dr. Tremlett si care este acum asistent la Universitatea din Manitoba. „Desi nu sugeram ca aceste afectiuni singure pot fi un factor de predictie pentru SM, ele pot fi o piesa din puzzle-ul prodromului SM si un semnal potential atunci când sunt combinate cu alti factori”, a explicat el. Studiul se bazeaza pe cercetari anterioare ale laboratorului canadian care arata ca alte simptome, cum ar fi oboseala, tulburarile de somn, sindromul intestinului iritabil, anemia si durerea pot fi, de asemenea, parte a prodromului SM.
