Autoritatile britanice si cele române îsi paseaza unele celorlalte un sofer prins cu 32 kg de cocaina. Britanicii sustin ca Ion Cazac, ca român, ar trebui sa-si ispaseasca pedeapsa în România. De cealalta parte, autoritatile noastre sustin ca traficantul e la fel de englez pe cât e de român, asa ca britanicii pot sa si-l tina la ei. Cererea de recunoastere în România a sentintei pronuntate de Curtea Coroanei din Basildon a fost înregistrata la Curtea ieseana de Apel miercurea trecuta. În decembrie 2021, Ion Cazac fusese condamnat la 9 ani si 9 luni de închisoare pentru încalcarea restrictiilor privind importul si exportul de droguri controlate. Concret, Cazac fusese prins la Dover pe când se afla la volanul unui camion în rezervorul caruia s-au gasit 32 kilograme de cocaina. Atentia vamesilor britanici fusese atrasa de forma neobisnuita a rezervorului. Nu era nici cel original al camionului, nici vreunul autorizat, ci o improvizatie facuta special pentru acel transport de droguri. Initial, Cazac negase orice legatura cu drogurile gasite în camionul sau. În cele din urma, îsi recunoscuse fapta. Dupa condamnare, autoritatile britanice începusera demersurile pentru extradarea infractorului în tara de origine. Pentru ca pedeapsa aplicata lui Cazac sa poata fi pusa în aplicare în România se cereau îndeplinite mai multe conditii. Prima, aceea ca fapta sa reprezinte o infractiune si în tara noastra, era si cea mai simpla. Pentru aceeasi fapta, Cazac ar fi fost judecat în tara noastra ca traficant de droguri de mare risc, riscând o pedeapsa cu închisoarea pe un termen cuprins între 10 si 20 de ani. A doua conditie presupune ca detinutul sa-si dea acordul pentru transferul în alta tara. Cazacu refuzase sa-si execute pedeapsa în România, dar sentinta britanica prevedea oricum expulzarea sa. Britanicii nu erau dispusi sa-l tina în închisoarea Canterbury pe banii contribuabilului englez. Legea mai impune însa ca executarea în România a pedepsei sa fie de natura a facilita reintegrarea sociala a condamnatului. Recunoasterea pedepsei poate fi refuzata daca legaturile condamnatului cu România sunt nesemnificative, astfel încât el nu s-ar putea integra în societatea româneasca dupa liberare. Or, Cazac era român doar cu numele. Nascut în satul Peciste din raionul Rezina, situat în nord-estul, Republicii Moldova, Cazac obtinuse cetatenia româna, dar numai pentru a beneficia de avantajele conferite de apartenenta la un stat membru al Uniunii Europene. Niciuna dintre persoanele aflate în domiciliul declarat în România al lui Cazac nu-l cunostea. De altfel, la aceeasi adresa mai „locuiau” 500 de moldoveni cu dubla cetatenie. Cazac trecuse prin România doar cât sa-si ia cetatenia, dupa care disparuse în vestul Europei. Inexistenta unui atasament la statul în care urma sa-si execute pedeapsa a fost motivul pentru care Curtea de Apel a respins sesizarea formulata de Serviciul de Probatiune si Închisoare al Majestatii Sale. Setninta va fi înaintata Directiei Drept International si Cooperare Judiciara din cadrul Ministerului Justitiei pentru a fi adusa la cunostinta autoritatilor britanice si condamnatului.
