Spania, Germania si Italia sunt tarile preferate de români, atunci când emigreaza. Situatia e neschimbata de mai multi ani, iar datele statistice furnizate de Institutul National de Statistica arata ca, spre deosebire de primul an de pandemie, în 2021 au fost mai multi români care si-au facut bagajele si s-au mutat cu totul într-o alta tara. În acelasi timp, România a devenit casa pentru câteva zeci de mii de imigranti, iar aproape trei sferturi dintre ei au venit din Republica Moldova si Ucraina si s-au stabilit, în principal în Iasi si în judetele din Macroregiunea Doi. Adica acea zona a tarii aflata la granita cu Moldova si Ucraina. În 2019, 2020 si 2021, judetul Iasi a fost al doilea loc din tara, dupa Bucuresti, din care cei mai multi localnici au ales sa emigreze definitiv. Prin emigratie definitiva statisticienii se refera la cetatenii români care si-au stabilit domiciliul permanent în strainatate. „Emigranti cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetatenie româna) care emigreaza în strainatate. Emigratia este actiunea prin care o persoana renunta la domiciliul din România si îsi stabileste domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), asa cum este luata în evidenta organelor administrative ale statului”. Iasi, sursa cea mai mare de emigranti În 2019, numarul emigrantilor definitiv plecati din Iasi a fost de 1.925. Declansarea pandemiei de Covid 19, care a adus cu sine o serie de restrictii dure de circulatie, a facut si ca numarul emigrarilor definitive sa mai scada putin, în 2020, când 1.831 de ieseni au renuntat la domiciliul de aici si s-au mutat într-o alta tara. Când spaima de Covid a mai trecut si restrictiile au fost ridicate, numarul emigrarilor din Iasi a crescut într-o masura importanta. Anul trecut 3.027 ieseni (cu 1.204 mai multi decât în anul precedent) au ales sa îsi mute domiciliul în strainatate. În total, în anii pandemici 2020-2021, Iasul a pierdut, prin emigratie definitiva, aproape 5.000 de locuitori, Bucurestiul a pierdut 8.565 de locuitori, iar Timis, pe locul trei în topul judetelor cu cel mai mare flux de emigranti, a pierdut doar 2.755 de locuitori. Judetele din Nord-Est, campioane în tara Judetele din Nord-Estul tarii sunt si la acest capitol în top. În total, un sfert dintre cei 34.341 de români au emigrat anul trecut proveneau din cele sase judete ale regiunii Nord-Est. Vaslui, un judet mic, pe locul patru în topul judetelor dupa numarul emigrantilor definitiv, e judetul din care au plecat 2.378 de persoane, Bacaul a fost pe locul al saselea, cu 1.383 de persoane care si-au schimbat domiciliul cu unul din afara tarii, Suceava a fost pe locul al zecelea, cu 1.044 emigranti, iar judetul Neamt pe locul 11. Iar la nivel de macro-regiune, zona din care facem parte, Macroregiunea Doi, constituita din Regiunile de Dezvoltare Nord-est si Sud-Est, a “fugarit” în strainatate 38- dintre emigrantii români de anul trecut. Unde pleaca românii când nu mai vor sa locuiasca în România Spania, Germania si Italia sunt principalele destinatii pentru emigrantii români din ultimii ani. - În Spania au emigrat în anii de pandemie (2020 si 2021) 10.343 de persoane, din care aproape 6.000 anul trecut, adica 17- din totalul emigrantilor români. - Germania urmeaza în topul preferintelor (14,9- dintre românii care au emigrat au ales aceasta tara), la mica distanta de Italia (14,5-). - Plutonul fruntas este urmat de o a doua serie de tari frecvent alese de emigrantii români, dar nu atât de dorite precum primele trei: Austria (8-), SUA (5-), Franta (3,8-) si Canada (3,6-). - În Elvetia, Suedia, Grecia si Ungaria au plecat câte 1- dintre emigrantii români de anul trecut, în Israel 0,4- si în Australia 0,3-. - Iar în Slovacia au emigrat 11 persoane, adica 0,03- din totalul celor care s-au mutat definitiv din România anul trecut. În alte tari de pe glob au emigrat 29- dintre românii plecati definitiv din tara. Ordinea preferintelor s-a mentinut aceeasi din 2019 pâna în 2021. Plecati definitiv si temporar Autoritatile fac diferenta, atunci când calculeaza populatia unei tari, între emigrantii definitivi si cei temporari, sau între imigrantii definitivi si cei temporari. Daca emigrantii definitivi aleg sa îsi schimbe domiciliul, în acte, într-o alta tara decât România, emigrantii temporari sunt persoanele care emigreaza în strainatate pentru o perioada de cel putin 12 luni, adica nu mai locuiesc la “resedinta obisnuita”, dar nu îsi schimba domiciliul în acte. “Resedinta obisnuita, explica Institutul National de Statistica, reprezinta locul în care o persoana îsi petrece în mod obisnuit perioada zilnica de odihna, fara a se tine seama de absentele temporare pentru recreere, vacante, vizite la prieteni si rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase”. Daca emigranti definitiv au fost peste 34 de mii anul trecut, numarul emigrantilor temporari a fost de 201.709, adica aproximativ 1- din populatia României. Aparent, ca numar de persoane, tot populatia din Regiunea Nord-Est a furnizat cei mai multi emigranti temporari în 2021 (16,5- din total). Însa ca procent din populatia tarii pe regiuni zona de Nord-Est a tarii e abia pe locul patru în topul regiunilor din care au plecat emigrantii români anul trecut (1,05-). În schimb, regiunile din sudul tarii, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia si Sud-Est, sunt zonele din care, procentual, au plecat cei mai multi emigranti temporar (1,1-), în timp ce din Bucuresti-Ilfov au plecat cei mai putini (0,9-). Statisticile imigratiei. Cine sunt strainii care s-au stabilit aici? Imigrantii definitiv, cunoscuti si ca “imigranti cu schimbarea domiciliului”, sunt persoanele (ce au acum cetatenie româna) care imigreaza în România, adica renunta la domiciliul de pe teritoriul altui stat si îsi stabilesc domiciliul în România, cu adresa declarata ca locuinta principala trecuta în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI). Cum stam la acest capitol, la nivel national si la nivel de judet? De unde vin cei mai multi straini aici? Aproape 50.000 de imigranti s-au stabilit definitiv în România în 2021. Dintre acestia, 27- s-au dus la Bucuresti, în Nord-Vest, Centru, Sud Vest si Vestul tarii au ajuns în total doar 10- dintre imigranti, în schimb 60- s-au oprit în Macroregiunea Doi, care cuprinde judetele ce au granita comuna cu Republica Moldova si Ucraina. Si nu întâmplator, pentru ca 70- dintre imigrantii definitivi stabiliti anul trecut în România de anul trecut veneau din Republica Moldova (62-) si Ucraina (8-). Din Germania si Italia s-au întors câte 2,2-, din SUA si Canada 1,6-, respectiv 1,5-, iar din Franta, Austria, Ungaria si Israel între 0,7- si 0,3-. Imigrantii temporari, mult mai multi Ca si în cazul emigrantilor, numarul imigrantilor temporari a fost de câteva ori mai mare decât cel al imigrantilor definitiv intrati în România. Au fost, în aceeasi perioada în care s-au înregistrat cei 34.341 imigranti stabiliti definitiv, 185.609 de imigranti temporar. Iar acestia s-au distribuit uniform la nivelul tarii. Procentual, raportat la populatia fiecarei regiuni, cei mai putini imigranti temporar s-au stabilit în Bucuresti - Ilfov (0,8-) si în Regiunea Nord-Est (0,9-), iar cei mai multi (1,1-) în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Imigranti temporari sunt persoanele care imigreaza în România pentru o perioada de cel putin 12 luni si îsi stabilesc resedinta obisnuita aici, dupa ce, în prealabil, au avut resedinta obisnuita într-o alta tara. Potrivit Institutului National de Statistica, imigrantii temporari includ “cetatenii straini sau fara cetatenie care au avut resedinta în alta tara si si-au stabilit resedinta obisnuita în România pentru cel putin 12 luni, precum si cetatenii români care au avut resedinta în strainatate pentru cel putin 12 luni si au revenit în tara pentru cel putin 12 luni”. Datele statistice arata practic ca zona tarii cu cea mai tânara si mai numeroasa populatie, este în acelasi timp si zona care furnizeaza cei mai multi emigranti, dar care adopta si cei mai multi imigranti din Republica Moldova si Ucraina. Datele sunt importante, atât timp cât autoritatile locale vor sti sa dezvolte politici care sa se muleze pe profilul populatiei, fie ca este vorba de încurajarea tinerilor catre domenii de studiu sau munca de viitor, fie ca este vorba de crearea de infrastructura care sa vina în sprijinul imigrantilor sau de întelegerea motivelor care îi fac pe localnici sa-si paraseasca Iasul, regiunea si tara în care s-au nascut.
