Numarul elevilor care consuma alcool, tutun si bauturi energizante creste de la an la an, iar vârsta frageda la care încep aceste adictii duce la complicatii si prognosticuri nefavorabile. Sunt parintii principalii pioni care pot opri aceste dependente? Ziarul de Iasi a discutat cu psihologul Madalina-Elena Farcasel pentru a afla ce reprezinta cu adevarat aceste dependente pentru tineri si cum ar putea fi evitate. Dependenta de alcool si tutun Psih. Madalina-Elena Farcasel spune ca fumatul se refera mai mult la nevoia de validare si ca niciun adolescent nu îsi propune sa fumeze în mod volunar, ci mai mult din cauza presiunii sociale, a grupului. „Daca un adolescent se afla într-un mediu intim, privat, cum ar fi propria camera, acesta va gasi prima tigara ca fiind oribila, pentru ca nu ar gasi-o necesara. Însa, în momentul în care face parte dintr-un grup si vrea sa îi apartina acestuia în continuare, fumatul si consumul alcoolului se desfasoara într-un mod inconstient”, explica aceasta. Alcoolul, fata de tutun, are si efectul de dezinhibitie. „În momentul în care ai luat o gura de alcool, este clar ca pe loc se descarca dopamina, iar persoana în cauza începe sa se simta mai bine. Daca se mai adauga si tigara, atunci controlul este pierdut foarte usor”, completeaza psihologul. Preventia în cazul adolescentilor În cazul adolescentilor, preventia este cea mai importanta, spun specialistii. Parintii trebuie sa acorde mare atentie acestor comportamente si sa se asigure ca a fost depasit macar pragul de 18 ani. „Studiile arata ca în momentul în care aceste comportamente sunt accesate mai târziu, viitorii adulti reusesc sa gestioneze si sa aiba un control mai bun”, precizeaza Madalina Farcasel. Însa, pâna la ce vârsta ar trebui sa fie supravegheati adolescentii? Psihologii au urmatoarea definitie pentru adolescenta: „creierul nostru se dezvolta pâna la vârsta de 26 de ani; se cristalizeaza si personalitatea pâna atunci; ar trebui depasit macar pragul de 18 ani ^”. Nu mai este un mit faptul ca ceea ce este interzis este mai tentant. „Eu as zice sa educatia începe mult mai devreme, nu atunci când trebuie sa îi spui copilului tau, care e adolescent, sa nu mai faca ceva pentru ca are probleme de sanatate. Eu cred ca atunci când copilul te întreaba când are voie sa consume alcool sau sa fumeze, de exemplu, sa îi explici ca este daunator pâna la 18 ani. Tot discutând cu el de la o vârsta mai frageda, copilul începe sa interiorizeze anumite lucruri care sunt sanatoase si care nu”, spune psihologul. Prevenirea si educarea se bazeaza pe trei coordonate, în care parintii au un rol crucial: atentie, afectiune si control. „Stiu ca suna ciudat, dar sunt foarte multi adolescenti care ajung în grupuri cu o anumita tendinta de a comite infractiuni si din cauza faptului ca parintii nu sunt acolo. Unii zic: esti mare, ai buletin, de acum ai 14 ani, te duci la scoala, te întorci, nu ma mai intereseaza unde ai fost, ce ai facut. Dupa un anumit numar de ani, în medie cam un an sau doi, încep sa realizeze ca adolescentul are ochii sticlosi, are o problema si atunci se poate ajunge chiar la psihiatru pentru a o repara”, subliniaza Madalina Farcasel. De ce adolescentii nu sunt dispusi la o schimbare? Cea mai grava urmare a acestor adictii este reprezentata de alterarea unor circuite neuronale. „Creierului nostru, în momentul în care exerseaza un comportament timp de o perioada îndelungata, îi este mult mai greu sa îl schimbe. Cu cât este o perioada mai lunga de când s-a desfasurat dependenta, cu atât este mai greu sa se produca o schimbare, decât daca persoana respectiva este motivata si constienta”, mentioneaza specialistul. De cele mai multe ori, adolescentii nu sunt dispusi sa faca o schimbare, pentru ca ei chiar se afla în suferinte, în stari de anxietate sau în stari depresive. „Disocierea este un principal mecanism psihologic. Adica, ei gândesc: Ma disociez, nu îmi pasa nici de ceilalti, nici de mine ca ma autodistrug. Nu vreau sa simt durere si niciun fel de emotie. Si asa, apeleaza la alcool sau chiar la substante ilegale”, adauga Madalina Farcasel. Diversitatea adictiilor Orice comportament poate deveni, la un moment dat, o dependenta, însa doar unele dintre acestea un prognostic favorabil. De exemplu, dependenta de mâncare si cele de tutun sau alcool pot fi comparabile, pentru ca orice adictie este o problema de impulsivitate. Adica, în cazul mâncarii, individul vede un tort si pâna nu îl termina, nu se poate opri. Chiar si shopping-ul, daca este vorba de o situatie materiala buna, poate fi considerat un comportament compulsiv, pentru ca pâna tine de un impuls, este ceva care nu poate fi stapânit pâna nu se îndeplineste. „Comportamentul pe care îl gasesc cel mai greu de tratat este dependenta de jocuri de noroc. Este problema cea mai dificila de tratat si din punct de vedere clinic, pentru ca secventele au loc foarte rapid si nu este timp de luat decizii. Pe când daca, de exemplu, consumi alcool în exces, îti va fi rau, iar daca iei droguri, apar imediat niste efecte fiziologice, corpul indicând ca ceva nu este în regula. Când vorbim despre jocurile de noroc, lucrurile sunt mai dificil de tratat si chiar cu un prognostic rezervat”, explica psihologul. De ce apar aceste dependente? Principala cauza a adictiilor de tutun si alcool este reprezentata de modelele din jur. „Daca acel copil are parinti care sunt fumatori sau care consuma alcool în exces, normalitatea de acasa îl va predispune si pe el sa vrea sa încerce”, precizeaza Madalina Farcasel.
