O ieseanca a trebuit sa apeleze la executorul judecatoresc pentru a-si recupera copiii ramasi de Craciun la „fostul”. Chiar si cu ajutorul autoritatilor statului, abia în martie copiii ajunsesera lânga mama lor. Cazul a ajuns si în justitie, fostul sot fiind acuzat de nerespectarea masurilor privind încredintarea minorului. Putea fi condamnat la închisoare, mai ales ca nu era la prima abatere, dar magistratii au preferat aplicarea unei simple amenzi. Casatoria dintre Florinel A. si Maria K. a fost desfacuta în iulie 2017, cei doi copii ramânând la mama. Craciunul urma sa fie petrecut de copii la mama în anii pari si la tata în cei impari. Ca urmare, pe 23 decembrie 2019, tatal si-a luat copiii, de 4, respectiv 6 ani, urmând sa-i aduca înapoi mamei dupa cinci zile. În ultima zi însa, i-a spus fostei sotii ca mezinul este bolnav si îi va mai tine trei zile pe amândoi. Mama a fost de acord, dar pe 1 ianuarie copiii înca nu ajunsesera lânga mama. A doua zi, Florinel A. nici nu a mai raspuns la telefon. Imediat dupa Boboteaza, femeia a apelat la executorul judecatoresc, deplasându-se cu acesta si cu un reprezentant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) la domiciliul fostului sot. Copiii erau în regula si bine îngrijiti. Unul singur însa a acceptat sa se întoarca la mama sa, celalalt refuzând, chiar dupa discutiile cu mama si asistentii sociali. Raportul întocmit de DGASPC mentiona spusele copilului, care preciza ca tatal le spusese „sa nu mergem la mami, ca mami nu ne iubeste (...). Tati a zis ca mami nu-mi da de mâncare, nu ma duce la gradi...” Situatia s-a complicat atunci când, trei saptamâni mai târziu, mama a mers din nou la fostul, sot, cu executarul judecatoresc, pentru a-l lua acasa si pe al doilea copil. De aceasta data, Florinel A. nu le-a mai permis accesul în casa si le-a spus de la poarta ca nu îi va mai permite Mariei K. sa-si vada copilul decât online. Spre sfârsitul lui februarie, mama a mai facut o încercare, mergând dupa copil însotita de jandarmi si de reprezentantii DGASPC. Nimeni nu a mai raspuns la poarta. Abia la începutul lunii martie 2020, ea a reusit sa-si recupereze copilul, de la gradinita unde tatal îl înscrisese. În cele din urma, barbatul a fost chemat sa raspunda în fata anchetatorilor. El a precizat ca nu se opune dispozitiilor sentintei judecatoresti, dar copiii refuzasera sa plece la mama lor. Nu facuse altceva decât sa dea prioritate dorintelor acestora, sustinând ca reprezentantii DGASPC i-ar fi spus ca „interesul copiilor si deciziilor acestora sunt mai presus de orice instanta de judecata din tara”. „Interesul superior al copilului” este, într-adevar, un principiu fundamental în legislatia româneasca referitoare la protectia copilului, dar nicio lege nu prevede ca vointa exprimata de copil ar putea anula o decizie a judecatorilor. Aceasta aparare avea sa fie de altfel respinsa de magistratii Judecatoriei, care au analizat cazul. Ei au apreciat ca Florinel A. nu avusese niciun motiv pentru a nu se conforma hotarârii judecatoresti, mai ales ca actele referitoare la starea de sanatate a copilului nu sugera ca aceasta era grava sau ca nu si-ar fi putut finaliza tratamentul la mama sa. Chiar daca copilul s-ar fi opus întoarcerii la mama sa, tatal era dator sa treaca peste vointa exprimata de acesta. „Sustinerile inculpatului în sensul ca minorul nu voia la mama sa sunt irelevante si nu înlatura raspunderea penala. La acea vârsta deosebit de frageda, minorul nu avea capacitatea psihica de a avea, prin propria sa vointa, o astfel de atitudine, ferma si definitiva, fata de mama sa. Pe de alta parte, inculpatul avea obligatia morala fata de dezvoltarea armonioasa a propriului copil de a depune eforturi pentru a facilita apropierea minorului de mama. Simplul refuz al unui copil de a actiona într-o anumita directie nu trebuie permis, fara a trece prin filtrul gândirii parintelui, pentru a verifica daca este în concordanta cu normele morale si cu interesul superior al copilului”, au precizat judecatorii. Acestia au apreciat ca dimpotriva, tatal se folosise de orice ocazie pentru a-i îndeparta pe copii de mama lor si a se asigura ca vor sta la el. „În atingerea unui interes personal, inculpatul a ignorat cu desavârsire interesul superior al propriului copil, folosindu-l drept scuza în comportamentul sau”, au conchis judecatorii. Ei au retinut si faptul ca, la data comiterii faptelor de care era acuzat, el era deja cercetat pentru comiterea altora, similare. Pâna sa se pronunte sentinta, mai fusese astfel amendat penal cu 2.200 de lei. Pentru noua fapta, judecatorii au stabilit înca o amenda, Florinel A urmând sa plateasca 2.700 lei, echivalent cu 270 de zile-amenda, plus daune morale de 5.000 lei fata de fosta sa sotie. Sentinta a fost contestata de Florinel A., dosarul intrând pe rolul Curtii de Apel. El a aratat ca nu facuse altceva decât sa respecte dorinta copilului, refuzul aestuia de a se întoarce la mama neputându-i fi, astfel, imputat. Nu se opusese mentinerii legaturii dintre copii si mama lor, spunându-i acesteia ca poate veni oricând sa-i vada si sa discute cu ei. Atitudinea barbatului a fost sanctionata de magistratii Curtii de Apel, care au apreciat ca ea demonstreaza o perseverenta în intentia de a încalca sentinta judecatoreasca ce stabilise programul copiilor. „În masura în care interesul superior al minorului, invocat în mod pur formal de catre inculpat, ar fi impus o modificare a programului de vizitare, inculpatul avea obligatia sa actioneze în mod legal si nu adoptând propriile decizii în sfidarea legii, printr-o interpretare proprie, subiectiva, nerelevanta si mai ales nelegala a interesului superior al minorului asupra caruia, în lipsa întelegerii între parinti, doar instanta este chemata a decide, iar respectarea acestei hotarâri nu are caracter facultativ, dupa cum pare sa considere inculpatul”, au spus judecatorii. Acestia au mentinut sentinta pronuntata de Judecatorie, decizia fiind definitiva.
