Nici bine nu s-a uscat cerneala pe “Legea austeritatii”, menita sa acopere macar o parte din deficitul bugetar scapat de sub control, si guvernul anunta ca se vor aduce doua majorari de pensii anul viitor. Proiectul noii legi a pensiilor prevede o indexare cu indicele inflatiei de 13,8- de la 1 ianuarie 2024 (punctul de pensie va ajunge la 2.032 lei) si o majorare pe baza recalcularii pensiilor de la 1 septembrie 2024, care însumate ar ajunge, în medie, la 40-. Noua lege a pensiilor a fost adoptata cu scandal ieri de coalitia de guvernare, contrele între PSD si PNL având la baza impactul bugetar urias (55,6 mld. lei, conform Ministerului Muncii) si sursa banilor pentru aceste cresteri de pensii. Potrivit avizului cu observatii dat de Ministerul de Finante, publicat de G4Media, aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe si impozite care sa aduca la buget 33 mld. lei, pe lânga cele 16 mld. lei care vor veni din impozitele recent majorate. Însa premierul Marcel Ciolacu da asigurari ca în anul 2024 „nu va fi nicio marire de impozite" în România, dar, pe de alta parte, a solicitat si un plan de masuri pentru cresterea colectarilor la bugetul de stat. Discutia este pur electorala, doar se spoieste gardul Vistieria statului este goala, lipsa banilor pentru aceste majorari de pensii fiind ridicata si de economisti din Iasi. „În conditiile în care suntem în deficit bugetar excesiv, de unde ar trebui sa provina banii pentru majorari? Cred ca cetatenii înteleg ca nu exista bani acumulati la fondul public de pensii si ca banii alocati anual pentru plata pensiilor provin din contributiile actuale ale salariatilor, suplinit cu redistribuiri din impozitele si taxele platite de noi toti. (…) Discutia de acum este una pur electorala. Se spoieste gardul, se promite o regândire a modalitatii de calcul si o sporire a valorii punctului de pensie”, spune prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. „Sigur ca momentul ales de puterea politica pentru majorarea pensiilor nu poate fi separat de alegerile de anul viitor, în conditiile în care pensionarii reprezinta o parte importanta a electoratului”, spune si prof. dr. Costel Istrate, prodecan FEAA Iasi. CITESTE SI: Cea mai mare pensie speciala din Iasi: 8.550 euro/luna. Apartine unui fost magistrat. Iasul are 319 “speciali”: numarul creste an de an Noua lege a pensiilor este un jalon în Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), asumat de guvern, obiectivul reformei fiind de a elimina cât mai multe inechitati din sistemul public de pensii. Noua formula de calcul a pensiilor ar elimina situatiile în care fosti salariati cu stagii complete de cotizare au pensii echivalente cu indemnizatia minima sociala, de care beneficiaza si cei cu stagii de cotizare mult mai mici, ceea ce nu ar fi rau sa se întâmple, însa economistii se arata sceptici. „Sa prezinte guvernul o analiza a efortului bugetar suplimentar pe care-l presupune aceasta încercare necredibila de reforma. Sa prezinte guvernul o solutie pentru rezolvarea corecta a problemei pensiilor speciale. Ceea ce s-a întâmplat în aceasta directie este halucinant. Practic, s-a mai garantat înca o data prin lege dreptul «specialilor» de a primi în continuare bani nemeritati. (…) Nimeni nu vorbeste de privatizarea sistemului de pensii, care nu ar mai permite acordarea mult-contestatelor pensii speciale, nu ar mai ridica probleme legate de valoarea punctului, de asa numitele majorari echitabile etc. Ar fi mult mai simplu: acumularea în contul de pensii si apoi folosirea acestor bani dupa retragerea la pensie si, chiar mai mult, posibilitatea mostenirii de catre urmasi a banilor necheltuiti”, mai spune profesorul universitar Cristian Popescu. Când statul administreaza banii, o face ineficient Potrivit Casei Judetene de Pensii Iasi, luna trecuta erau în plata aproape 160.000 de pensionari în judetul nostru, iar datele Casei Nationale de Pensii Publice arata ca circa 45.000 de pensionari ieseni traiesc cu putin peste 1.000 de lei pe luna. Pensiile pe care le primesc acesti oameni sunt chiar mai mici de atât, astfel încât statul le completeaza veniturile cu asa-numita indemnizatie sociala pentru pensionari, cunoscuta si sub numele de pensie minima garantata, în valoare actuala de 1.125 de lei. „Sistemele de pensii si de sanatate din România sunt extrem de slab concepute, fiind preponderent administrate de catre stat. Atunci când statul administreaza bani, o face în cel mai ineficient mod posibil. Cazuistica este nesfârsita: achizitii publice la preturi mult peste media pietei, investitii amânate la nesfârsit sau finalizate la o calitate îndoielnica etc. Prin urmare, orice reforma a sistemului de pensie care va lasa banii la îndemâna statului va fi un esec total”, considera profesorul Popescu. Ieri, la finalul sedintei de Guvern în care a fost aprobata legea pensiilor, ministrul Muncii a declarat ca revine Ministerului Finantelor sa gaseasca sursele de finantare pentru majorarea pensiilor. „(…) Este important ca guvernul sa gaseasca toate aceste solutii, iar primii care ar trebui sa le gaseasca si sunt sigura ca le vor gasi sunt cei de la Ministerul Finantelor”, a spus Simona Bucura. 13- din banii necesari pentru pensii vin prin transfer de la bugetul de stat Potrivit profesorului Costel Istrate, în executia bugetara facuta publica de Ministerul Finantelor Publice, pentru perioada 1.01.2023 – 30.09.2023 bugetul asigurarilor sociale de stat (din care se suporta pensiile obisnuite) este deficitar, chiar în conditiile primirii unor subventii semnificative la bugetul de stat. „De altfel, situatia este similara cu cea din anii precedenti, pentru care contributiile de asigurari sociale platite de firme si de cetateni nu au fost suficiente pentru acoperirea necesarului de plati privind asigurarile sociale, inclusiv pensiile. În fiecare din ultimii cinci-sase ani, s-au transferat de la bugetul de stat sume semnificative pentru acoperirea pensiilor si altor prestatii sociale (o medie în jur de 13-, în ultimii trei ani, calculata ca raport între subventiile transferate de la buget si cheltuielile cu asistenta sociala). Deci, orice crestere a pensiilor înseamna eforturi bugetare suplimentare. Cum presiunea fiscala pe munca este deja perceputa ca foarte ridicata în România, este greu de presupus ca vor creste cotele de contributii la asigurarile sociale. Ne putem imagina ca principalele solutii ar fi o mai buna colectare, o crestere a impozitelor care sa aduca venituri la bugetul de stat de unde sa se subventioneze plata pensiilor, împrumuturi suplimentare care sa adânceasca deficitul bugetar, cu toate consecintele economice ale acestuia”, explica profesorul universitar.
