Procesele care stau la baza bolii pot începe cu ani de zile înainte de a se pune un diagnostic, în unele boli. Un nou studiu constata ca persoanele care dezvolta ulterior scleroza multipla (SM) au risc mai mare de a avea afectiuni precum depresia, constipatia si infectiile tractului urinar cu cinci ani înainte de diagnostic. Scleroza multipla este o boala neurologica în care sistemul imunitar ataca mielina, învelisul protector al fibrelor nervoase, care joaca un rol esential în raspândirea impulsurilor nervoase între creier si organele periferice. În Franta, 120.000 de persoane sunt afectate de SM, a carei gestionare s-a îmbunatatit considerabil în ultimii zece ani. Din pacate, nu exista înca niciun tratament curativ – si nici o solutie terapeutica pentru cei 15- de pacienti cu o forma progresiva. Dar ce s-ar întâmpla daca se dovedeste ca mecanismele biologice care cauzeaza scleroza multipla sunt declansate cu ani înainte de diagnosticul clinic? Asta sugereaza acum studiul unei echipe de la Institutul Creierului din Paris într-un nou studiu publicat, în editia online din 5 decembrie a revistei medicale Neurology, a Academiei Americane de Neurologie. „Una dintre dificultatile majore ale sclerozei multiple este ca nu observam o corespondenta stricta între gravitatea leziunilor de pe fibrele nervoase si simptomele pacientilor. Acest lucru limiteaza considerabil capacitatea noastra de a prezice evolutia bolii”, explica într-un comunicat, prof. dr. Céline Louapre, neurolog la Spitalul Pitié-Salpêtrière al Universitatii Sorbona, si sefa centrului de investigatii clinice de la Institutul Creierului din Paris, autoarea studiului. Provocarea în prezent este de a detecta boala cât mai devreme posibil, cu mult înainte ca leziunile sa fie vizibile la RMN, în speranta de a întârzia aparitia dizabilitatii, mentioneaza ea. Mai multe studii au sugerat deja ca, la unii pacienti, simptomele subtile au fost prezente cu pâna la zece ani înainte de diagnostic. Echipa de la Sorbona si-a propus sa cuantifice acest fenomen la scara populatiei pentru a defini cu rigurozitate o „faza prodromala” a sclerozei multiple, adica o perioada în care boala se instaleaza discret. În plus, o mai buna întelegere a simptomelor timpurii ale sclerozei multiple i-ar putea ajuta pe cercetatori sa identifice momentul exact în care începe procesul inflamator care provoaca leziuni în sistemul nervos central. Cercetatorii arata în noul studiu ca, la scara populatiei, frecventa unor tulburari precum depresia, constipatia si infectiile urinare este asociata cu un diagnostic de scleroza multipla cinci ani mai târziu. Echipa a constatat, de asemenea, ca problemele sexuale si infectiile vezicii urinare, sau cistita, sunt mai probabile la persoanele care dezvolta ulterior SM. Afectiunile au fost, de asemenea, mai susceptibile de a aparea la persoanele care au avut alte boli autoimune, lupus si boala Crohn. Aceste rezultate contureaza o faza prodromala a bolii, dar, în acest stadiu, nu permit dezvoltarea unei tehnici de detectare timpurie, deoarece aceste afectiuni sunt comune si ar putea fi, de asemenea, semne ale altor boli, scriu autorii. Totusi, aceasta informatie ar putea fi utila pentru persoanele care prezinta un risc mai mare de a dezvolta SM, cum ar fi persoanele cu antecedente familiale ale bolii sau cele care prezinta semne de SM la scanarile cerebrale, dar nu au niciun simptom al bolii.
