Stefan Hell, membru de onoare al Academiei Române si laureat al Premiului Nobel, va conferentia la Academia Româna, joi, în calitate de invitat special al simpozionului international „Biodinamica - o abordare transdisciplinara“. Conferinta având tema „MINFLUX and MINSTED provide molecule-scale resolution in fluorescence microscopy“ va fi sustinuta în Aula Academiei Române, începând cu ora 9.00 si va deschide prima zi a lucrarilor simpozionului. Simpozionul „Biodinamica - o abordare transdisciplinara“/ „Biodynamics - A Transdisciplinary Approach“, organizat în perioada 19-21 mai 2022 de Centrul International de Biodinamica, în parteneriat cu Academia Româna, marcheaza douazeci de ani de la înfiintarea institutului si are un dublu scop: (1) consolidarea unui pol de excelenta transdisciplinara în biodinamica si în domenii conexe pentru accelerarea inovarii în analiza multidimensionala, cu înalta rezolutie spatiala, a dinamicii celulare si (2) lansarea initiativei de agregare a unor grupuri de cercetare pentru abordarea provocarilor biomedicale majore. Programul manifestarii este disponibil la adresa https://sites.google.com/view/biodynamics2022/home. Stefan Walter Hell, fizician german de origine româna, nascut în 1962, la Arad, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2012, cu doi ani înainte de a fi distins cu Premiul Nobel pentru chimie „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezolutie“, împreuna cu fizicianul Eric Betzig si chimistul William E. Moerner, ambii din SUA. Admis, în 1977, la Liceul „Nikolaus Lenau“ din Timisoara, dupa cursuri primare urmate la Sântana, judetul Arad, si-a continuat studiile în Germania, unde a emigrat împreuna cu familia în anul 1978. A studiat chimia la Universitatea din Heidelberg, iar în 1990 a obtinut doctoratul cu o teza despre reprezentarea microstructurilor transparente în microscopul confocal. În perioada 1991-1993 a lucrat la European Molecular Biology Laboratory, Heidelberg, unde a reusit sa demonstreze practic principiul microscopiei 4Pi si sa îmbunatateasca considerabil rezolutia în profunzime. Din 1993 a fost sef de echipa în departamentul de fizica medicala la Universitatea Turku din Finlanda, unde a dezvoltat principiul microscopului STED, microscop de fluorescenta. În paralel, între 1993 si 1994, a activat ca „Visiting Scientist“ în departamentul Engineering Science de la Universitatea Oxford. În 1996 a obtinut calificarea postdoctorala, devenind profesor universitar, iar din 1997 lucreaza la Institutul „Max Planck“ pentru chimie biofizica din Göttingen, unde s-a axat pe cercetari în domeniul microscopiei optice. Din anul 2002 este directorul acestui prestigios institut. În 2003 a devenit sef al sectiei de microscopie optica de mare rezolutie din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului (Deutsches Krebsforschungszentrum, DKFZ). Lucrarile sale trateaza probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de superrezolutie, cu largi aplicatii în nanostiinte si nanotehnologii. Are o contributie decisiva în „spargerea“ limitei de rezolutie, data de difractie si reprezentata prin formula descoperita de Abbe în 1873. În acest sens, microscopul 4Pi reprezinta prima sa mare realizare (1993-1994), care a condus la obtinerea unei rezolutii de ordinul a 100 nm, corespunzând unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obtinut în microscopia confocala. O alta descoperire importanta (1999-2000) este microscopia cu baleiaj laser bazata pe golire prin emisie stimulata (STED - Stimulated Emmision Depletion), initiind un domeniu de cercetare în microscopie ce are implicatii enorme în cercetarile biologice, pornind de la întelegerea fenomenelor biologice fundamentale la scara nanoscopica. Rezultatele cercetarilor sale sunt publicate în sute de lucrari stiintifice, în reviste de mare prestigiu, cum ar fi „Nature Biotechnology“, „Nature Methods“, „Science“ ori „Journal of Cell Biology“. Distins cu Premiul Comisiei internationale de optica (2000), Premiul „Helmholtz“ pentru metrologie (2001), Premiul pentru inovare al Fundatiei „Leibinger“ (2002), Premiul „Carl‐Zeiss“ pentru cercetare oferit de fondul „Ernst‐Abbe“ (2002), premiile „G. Daimler“ si „K. Benz“ din partea Academiei de Stiinte Brandenburg din Berlin (2002-2004), Premiul pentru inovare oferit de presedintele Germaniei (2006), Premiul „Cozzarelli“ al Academiei Nationale de Stiinte din S.U.A. (2006), Premiul „Julius Springer“ pentru fizica aplicata (2007), Premiul „Gottfried Wilhelm Leibniz“ oferit de Societatea de Cercetare din Germania (2008), Premiul „Otto Hahn“ pentru fizica (2009), Premiul european „Körber“ pentru stiinta (2011), Premiul „Gothenburg Lise Meitner“ (2011), Premiul „Meyenburg“ pentru cercetatori în domeniul cancerului (2011). Presedintia României i-a conferit Ordinul National „Coroana României“ în grad de Comandor (2015). Profesorul Stefan Hell a pastrat legatura cu România si a întretinut strânse legaturi cu specialistii români. În 2012 a participat la Conferinta internationala „Micro‐to nano‐Photonics“, organizata de Academia Româna, si a fost oaspetele Institutului de Fizica Nucleara de la Magurele, precum si al Institutului de Biochimie al Academiei. Din acelasi an este membru în colectivul de redactie al revistei „Romanian Reports in Physics“, editata de Academia Româna.
