Aflata în divort, o ieseanca a obtinut evacuarea soacrei sale din propria casa. În situatia în care este necesara emiterea unui ordin de protectie, domiciliul persoanei considerate victima este protejat de lege, inclusiv fata de titularul dreptului de proprietate. Decizia judecatorilor a fost luata dupa un incident petrecut în urma cu o luna. Timp de aproape 10 ani, M.C. locuise cu sotul si copii sai într-o casa apartinând soacrei sale. Casnicia a început sa se destrame, iar sotul a parasit domiciliul, în casa ramânând sotia si cei doi copii. Pe 7 iulie, pe când M.C. era plecata la lucru, soacra sa a venit împreuna cu fratele sau si câteva alte persoane. Au spart încuietoarea de la poarta si cea de la usa, înlocuindu-le cu altele noi. Anuntata de vecini, M.C. s-a întors imediat acasa, constatând însa ca nu mai poate intra. A sunat la politie, dar pâna sa vina o patrula, a sarit gardul, pentru a intra în curte. A urmat un conflict cu soacra si fratele acesteia, cele doua femei acuzându-se reciproc de agresiune. Urmarea a fost o cerere prin care M.C. solicita Judecatoriei emiterea unui ordin de protectie. Dupa audierea martorilor, inclusiv a soacrei, magistratii Judecatoriei au constatat ca M.C. locuia în casa respectiva, cu permisiunea soacrei sale. Atât în sensul legii civile, cât si al celei penale, femeia avea domiciliul în casa soacrei. Actiunea soacrei, de a schimba încuietorile casei au reprezentat pentru judecatori un argument suplimentar pentru emiterea unui ordin de protectie. „Inclusiv în situatia în care locuinta în discutie este în proprietatea pârâtei, aceasta nu poate proceda la evacuarea reclamantei prin înlocuirea yalei si a încuietorilor atât timp cât aceasta nu se afla la locuinta, domiciliul pârâtei fiind protejat de lege chiar si în situatia în care reclamanta este proprietara imobilului. Ideea de stat de drept nu se conciliaza cu conceptul de «justitie privata», pârâta putând rezolva problema evacuarii reclamantei fie pe cale amiabila, fie prin introducerea unei actiuni în instanta si nu prin constituirea unui grup care sa actioneze în mod ascuns pentru a o evacua pe reclamanta. Instanta mai noteaza ca modul de a actiona al pârâtilor, respectiv de a profita de absenta reclamantei pentru a schimba yala si încuietorile, este un indiciu în sensul existentei unei violente economice, în sensul ca reclamanta este privata de domiciliul sau în afara cadrului legal”, au retinut judecatorii. Magistratii Judecatoriei au decis emiterea unui ordin de protectie pe o durata de trei luni, interzicându-le soacrei si fratelui sau sa se mai apropie de M.C., de locuinta sau de locul de munca al acesteia la mai putin de 50 de metri. Sentinta a fost contestata, apelurile declarate de soacra si fratele sau fiind judecate de Tribunal. Singura modificare a sentintei Judecatoriei a constat în scoaterea fratelui de pe lista persoanelor vizate de ordin, magistratii apreciind ca el nu are calitatea de ruda în acceptiunea legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice.
