Delia Spânu, Iasi: ”Mama mea are 58 de ani, locuieste în Bârlad, si are un diabet zaharat, de peste 10 ani, pe care mult timp l-a tinut sub control. Din pacate, în ultimii ani s-a tot îngrasat si nici nu a mai respectat cu strictete tratamentul si regimul alimentar recomandat. În consecinta, a început sa i se umfle picioarele foarte tare si, la ultimele investigatii facute i s-a spus ca, din cauza diabetului, a facut un sindrom nefrotic. Medicul diabetolog i-a recomandat si un consult nefrologic si i-a explicat ca starea ei de sanatate s-a complicat. Am vrea sa stim ce este sindromul nefrotic si cum poate fi tratat”. Conf. Dr. Ionut Nistor, medic primar nefrolog, Clinica de Nefrologie, Spitalul Clinic ”Dr. C. I. Parhon”, Iasi: ”Sindromul nefrotic este un grup de simptome care indica faptul ca rinichii nu functioneaza asa cum ar trebui; poate sa apara, atât la adulti, cât si la copii, în urma unor boli care afecteaza doar rinichii sau întregul corp. Practic, acesta apare atunci cand vasele de sânge mici din rinichi, numite glomeruli, nu functioneaza corect. Glomerulii actioneaza în mod normal ca filtre, îndepartând apa si moleculele reziduale din sânge si le trimit în vezica sub forma de urina. Aceste vase permit, de asemenea, celulelor sangvine si moleculelor mari, cum ar fi proteinele, sa ramâna în sânge. Când glomerulii se deterioreaza, proteinele pot reusi sa se infiltreze prin sistemul de filtrare în urina. O persoana cu sindrom nefrotic poate prezenta umflare sau edem, de obicei în zona gleznelor si gambelor; pungi în jurul ochilor, dimineata; oboseala; pierderea poftei de mâncare; crestere în greutate; urina spumoasa. Cauzele sindromului nefrotic pot fi primare sau secundare. Cauzele primare sunt atunci când sunt afectati numai rinichii si boala apare din cauza rinichilor, în timp ce în cauzele secundare boala apare din cauza unor afectiuni care nu au legatura cu rinichii. Si aici vorbim de boli în urma carora poate sa apara sindromul nefrotic, precum diabet, lupus eritematos sistemic, hepatita B, hepatita C sau HIV, unele cancere, cum ar fi boala Hodgkin. Pentru diagnosticarea acestui sindrom se recurge la: analiza de urina: pentru a vedea daca sunt niveluri ridicate de proteine, analiza de sânge (niveluri albumina, colesterol si alte componente sangvine), biopsie renala: arata modificari microscopice la rinichi si ecografie, pentru a vedea daca rinichii arata normal. În mod normal, sindromul nefrotic se poate rezolva odata ce persoana afectata a tratat cauza principala, în cazul mamei dvs, diabetul. Deci, tratamentul sindromului nefrotic variaza în functie de cauza acestuia. Totusi, include de obicei medicamente pentru tratarea cauzei de baza, precum si modificari ale dietei. Unele posibile tratamente medicamentoase includ: steroizi; diuretice: acestea pot ajuta corpul sa îndeparteze excesul de lichid si sa reduca umflaturile; inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanti ai receptorilor de angiotensina: acestia pot ajuta la controlul tensiunii arteriale si pot reduce proteinele din urina; medicamente imunosupresoare: acestea pot ajuta în cazul în care sistemul imunitar al unei persoane ataca glomerulii; statine si diverse suplimente alimentare care pot contribui la reducerea colesterolului. Modificarile dietetice care ar putea ajuta la tratarea sindromului nefrotic includ limitarea aportului de sare, reducerea proteinelor din alimentatie, reducerea aportului de grasimi saturate si colesterol. Complicatiile sindromului nefrotic rezulta adesea din pierderea anumitor proteine prin urina. Organismul poate avea nevoie de aceste proteine pentru a combate infectiile sau pentru a controla coagularea sângelui. Alte complicatii ale sindromului nefrotic pot include boala arteriala coronariana, tensiune arteriala crescuta, anemie, hipotiroidism, pierderea temporara a functiei renale. De aceea, în astfel de situatii este bine sa tineti legatura cu medicul dvs curant si sa tineti sub control diabetul”.
