Cercetatorii de la Cedars-Sinai din Los Angeles, Johns Hopkins si Cleveland Clinic au descoperit ca au fost mult mai multe cazuri de ”sindromul inimii frânte” în timpul pandemiei COVID. Stresul emotional resimtit în timpul acestor aproape trei ani de pandemie a dus la acest sindrom - în termeni medicali, o boala grava a inimii cauzata de stresul emotional, cardiomiopatie de stres (cardiomiopatia Takotsubo), care este un fel de infarct. Desi înca se strâng date, un studiu de la Cleveland Clinic a constatat ca numarul de cazuri cu acest sindrom au crescut de la mai putin de 2- la aproape 8- în timpul pandemiei. Iar sindromul ”inimii frânte” este deosebit de comun în rândul femeilor, atât în general, cât si în timpul pandemiei. ”Sindromul inimii frânte” - e un fel de infarct - si ca orice atac de cord, poate avea simptome precum: dificultati de respiratie, dureri în piept si ritmuri anormale ale inimii -, însa, mecanismele sunt total diferite. Atacurile de cord tipice apar din cauza blocarii unei artere a inimii care dauneaza muschiului inimii, explica medicul cardiolog Sharonne N. Hayes, fondator al Clinicii de inima pentru femei din Rochester, MN. Cardiomiopatia de stres, pe de alta parte, nu implica arterele blocate, desi poate pune viata în pericol, dar inimii îi e mai usor sa se recupereze. Nu este înca totalmente clar ce anume cauzeaza, de fapt, atacurile de cord induse de stres. Dr. Sharonne Hayes spune ca o ipoteza nedovedita despre cardiomiopatia de stres ar fi cea potrivit careia hormonii de stres pot provoca spasme ale vaselor de sânge din inima: ”Nu sunt blocati permanent, dar pot restrictiona fluxul de sânge si pot cauza ranirea muschiului inimii. (...) Stresul fizic poate contribui si el”. Cei de la Colegiul American de Cardiologie spun ca femeile aflate în postmenopauza reprezinta 90- din cazurile de cardiomiopatie de stres. Dr. Hayes subliniaza ca nu este vorba despre faptul ca femeile sunt ”mai emotionale”, arata instyle.com.
