Elevii de clasa a VIII-a au sustinut ieri simularea probei de Limba si literatura româna de la Evaluarea Nationala. În functie de nivelul de pregatire, unii elevi ieseni considera ca subiectele au fost usoare, iar altii au întâmpinat dificultati la o parte dintre itemi. Cadrele didactice iesene sustin ca au fost subiecte de dificultate medie, însa subiectul al II-lea, cel care a vizat rezumatul de text, i-ar putea pune în dificultate pe cei care nu cunosc regulile de scriere ale acestuia. Cele doua texte pe baza carora au fost alcatuite subiectele au fost un fragment din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu si „Pisica mea în sala de lectura”, articolul profesorului Liviu Papadima, publicat în Dilema veche în 2017. Pe baza acestora, elevii au avut mai multe cerinte, primele fiind itemii de atentie si de identificare pe text a unor aspecte solicitate. Primul item de la subiectul I a vizat identificarea a doua obiecte amintite în text, iar urmatorii trei itemi au fost de tip grila, în care elevii au pus litera corespunzatoare raspunsului corect într-o caseta. La exercitiul 5, elevii au avut de bifat daca enunturile date sunt false sau adevarate, câte trei enunturi din fiecare text, iar la punctul 6 au identificat o trasatura a unui personaj. Itemul 7 a vizat gasirea unui element de continut comun celor doua texte date, cu valorificarea unei „secvente relevante” din fiecare text. Enuntul scris de elev trebuia sa aiba minimum 30 de cuvinte. Pornind de la textul lui Liviu Papadima, exercitiul 8 a presupus raspunsul la întrebarea „crezi ca exista mai multe feluri de a descifra lumea în care traim?”, în 50-100 de cuvinte. Punctul 9 cerea o asociere pe care elevul sa o faca între fragmentul din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu si un alt text literar. Argumentarea ar fi trebuit sa fie facuta în 50-100 de cuvinte. Partea a doua a subiectului I a cuprins opt cerinte de vocabular, gramatica si sintaxa. La subiectul al II-lea, elevii au avut de facut un rezumat al textului Simonei Antonescu, în 100-150 de cuvinte. Perspectiva unor profesori ieseni Cadrele didactice din Iasi au evaluat subiectele ca având o dificultate medie, cu accent pe întelegerea de text si literatura. Potrivit Serinellei Zara, profesoara de limba româna la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iasi, segmentul de gramatica a fost mai dificil decât în simularile anterioare. „Pe întelegerea de text se vor ivi, ca întotdeauna, problemele pentru cei care nu reusesc sa sincronizeze citirea textului cu întelegerea lui. În categoria aceasta intra si cei care se grabesc si trateaza cu lejeritate subiectul, pentru ca li se pare simplu si, deseori, gresesc”, a explicat aceasta. Camelia Gavrila, profesor de limba româna si director al Colegiului „Costache Negruzzi”, considera ca textele propuse au fost suficient de generoase, tematica aceasta a relatiei dintre copii si animale, deschiderea spre natura si duiosia fata de un animal de companie fiind chesiuni apropiate de vârsta lor. „Cerintele din zona gramaticala mai comportau anumite nuante, subtilitati, dar nu extrem de complicate. Unui elev care s-a pregatit, subiectul nu îi ridica probleme. Cea mai interesanta întrebare mi s-a parut cea care se referea la modul în care poate fi perceputa lumea. Elevii puteau nuanta, cautând valente artistice, metaforice, discret filosofice asupra modului în care ne putem raporta la lumea din jur, prin ochii copilului, prin ochii unui adult, prin subiectivitate sau obiectivitate, printr-o receptare senzoriala. O asemenea întrebare îti permite sa faci diferenta între o teza de 9 si 9,80”, a transmis Camelia Gavrila pentru „Ziarul de Iasi.” Rezumatul, nu atât de simplu pe cât pare Subiectul al II-lea de la simulare a constat în realizarea unui rezumat. Desi pare simplu la prima vedere, profesorii de limba româna ne-au explicat ca elevii pot pierde usor punctaj, daca nu cunosc regulile. „S-au ferit sa dea o caracterizare sau mesaj într-un text liric la subiectul al II-lea, care sunt niste compuneri mai dificile, însa nu este simplu nici sa faci un rezumat. Din zece copii, opt sau chiar noua gresesc rezumatul, pentru ca se duc într-o caracterizare, într-o interpretare a textului, fiindca nu cunosc regulile, iar pentru asta ar trebui depunctati. Sunt niste conventii destul de specifice care pot duce la scaderea notei, desi lor li se pare simplu”, a precizat Serinella Zara. Potrivit profesorilor de limba româna, în cazul rezumatului trebuie acordata o atentie deosebita trecerii din vorbire directa în vorbire indirecta. „Subiectul al II-lea, la care, de obicei, asteptam o compunere narativa sau o compunere de tip caracterizare, care ar fi permis cumva ridicarea stachetei si evaluarea unui grad mai înalt de competente ale elevilor s-a concretizat prin rezumat. Rezumatul presupune lucrul cu textul suport, o anumita usurinta în elaborarea acestui subiect. Însa, chiar si realizarea unui rezumat implica anumite tehnici, o anumita coerenta, o surprindere a secvenetelor, trecerea din vorbire directa în vorbire indirecta”, a explicat Camelia Gavrila. Numarul de rânduri, o posibila problema Subiectele cereau rezolvarea fie în 50-100 de cuvinte, fie în 100-150 de cuvinte, ceea ce înseamna 5-10 rânduri sau 10-15 rânduri, în cazul unui elev care scrie 10 cuvinte pe un rând. Însa, în brosura existau câte 18 rânduri pentru rezolvarea cerintelor, ceea ce i-ar putea încurca pe elevi, explica Serinella Zara. „De trei ani tot numar rândurile la exercitiile 6, 7, 8, 9, subiectul al II-lea, pentru ca ele presupun o limita de rânduri. Numarul de rânduri pe care brosura le contine este mai mare decât numarul de rânduri limita. Ei spun 5-10 rânduri, adica 50-100 de cuvinte. Sunt 18 rânduri alocate, iar daca ei au un scris mediu, depasesc cele 10 rânduri si vor fi depunctati. Depasirea numarului de rânduri înseamna depunctare. Noi vorbim de un punct acum, dar acest punct, daca se reflecta în trei subiecte, plus subiectul al II-lea, ar putea sa reprezinte o problema la punctare. Este greu sa faci cât ti se cere în 10 rânduri, pentru ca sunt multe lucruri care trebuie sa fie rezolvate – sa spui opinia, sa dai un argument, sa comentezi”, a spus profesoara de la Colegiul „Mihai Eminescu”. Subiecte usoare pentru elevii ieseni Potrivit opiniei unor elevi, subiectele au variat în dificultate, unii considerându-le usoare, în timp ce altii au întâmpinat dificultati la anumiti itemi. „Subiectele au fost grele. Cele mai grele mi s-au parut compunerea de la final si asocierea cu un alt text”, a spus un elev de clasa a VIII-a. „A fost bine. Mi s-au parut mai grele exercitiile 7 si 8. În rest, gramatica a fost usoara. Si exercitiul 5 de la literatura mi s-a parut mai greu, pentru ca nu era precizat în text ceea ce ne-au cerut”, a precizat o eleva. „Subiectele mi s-au parut usoare. Nu au fost exercitii care sa ma puna în dificultate. Cele doua texte au fost usor de înteles, se putea si mai rau”, a adaugat o alta eleva de clasa a VIII-a. Subiectele de la simularea probei de Limba româna pot fi consultate AICI
