Kirilo Budanov, seful SBU, serviciul de spionaj al armatei ucrainene, declara într-un interviu pentru Vocea Americii ca Moldova a luat masuri eficiente si planurile Moscovei de a înlocui conducerea de la Chisinau sunt sortite esecului. Seful SBU spune ca situatia nu este cea mai usoara pentru Republica Moldova, în conditiile în care Federatia Rusa încearca sa rastoarne guvernul constitutional, dar este încrezator ca aceste tentative - despre care chiar Ucraina a avertizat Chisinaul - vor esua. „În ceea ce priveste schimbarea guvernului, trebuie sa va uitati la persoana care a venit. A venit Dorin Recean, este o persoana foarte profesionista (...). Prin urmare, este clar ca situatia nu este cea mai usoara pentru Moldova. Este vorba în special despre încercarile Federatiei Ruse de a rasturna guvernul constitutional. Ei bine, dupa cum puteti vedea, nu au reusit pâna acum. Au fost luate o serie de masuri, care sunt sigur ca vor da rezultate, si toate aceste planuri vor esua din nou. Au esuat deja partial. Este înca în fasa, asa cum se spune”, a declarat Kirilo Budanov în interviul pentru Vocea Americii. Întrebat cât de important a fost pentru Ucraina sa transmita aceste informatii conducerii Molodva si cât de mari erau riscurile, Budanov a raspuns: „Asa cum am spus, setul de masuri care au fost luate si sunt luate fac imposibile încercarile Rusiei”. Dorin Recean, fost consilier prezidential pe teme de securitate si fost ministru de interne, a fost învestit premier al Republicii Moldova la 16 februarie, la nici o saptamâna dupa ce fostul premier Natalia Gavrilita si-a anuntat demisia, invocând faptul ca mandatul sau s-a axat pe masuri economice, iar acum este nevoie sa fie întarita securitatea tarii. Dorin Recean a schitat trei directii mari ale programului sau de guvernare: masuri anticoruptie, investitii si securitate. Demisia Nataliei Gavrilita a intervenit la 10 februarie, la o zi dupa ce presedintele Volodimir Zelenski îi anunta pe liderii UE ca serviciile sale de informatii au dejucat un plan al Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova, plan care a fost împartasit conducerii de la Chisinau. La 13 februarie, presedinta Maia Sandu a confirmat ca autoritatile din Republica Moldova au dejucat un plan al Moscovei de a destabiliza Moldova prin actiuni subversive, inclusiv luari de ostatici si atacuri asupra unor institutii, în care ar fi urmat sa fie implicati cetateni „cu pregatire militara” din Federatia Rusa, Belarus, Serbia si Muntengru. De atunci, tonul între Moscova si Chisinau s-a înasprit, iar Rusia a acuzat Ucraina ca se pregateste de o „invazie” în Transnistria. Presedintele Volodimir Zelenski a infirmat saptamâna trecuta astfel de intentii si a spus ca Ucraina respecta integritatea si suveranitatea Republicii Moldova, iar Transnistria face parte din Republica Moldova. Kievul a confirmat ca si-a întarit securitatea la granita cu teritoriul separatist al Republicii Moldova, însa a spus ca o face doar pentru a contracara o eventuala provocare din partea fortelor ruse care sunt stationate în Transnistria ca forte de mentinere a pacii. Este vorba de efective de circa 1.600 de soldati pe care Moscova îi mentine în Transnistria de la începutul anilor 90, în ciuda faptului ca în 1999 si-a asumat un angajament international de a-i retrage.
