Recent, în spatiul public, a trezit atentia o declaratie a Avocatului Poporului referitoare la salariul minim brut pe tara si necesitatea corelarii acestuia cu venitul minim lunar pentru un trai decent pentru o persoana adulta. Conform Hotarârii Guvernului nr. 1071/ 2021, de la 1 ianurie 2022, salariul minim brut pe tara devine 2550 lei, ceea ce înseamna o majorare cu 10,8- fata de nivelul anterior (2300 lei în anul 2021). Dupa plata taxelor catre stat, angajatii cu salariul minim brut pe tara vor ramâne în mâna cu 1524 lei (+138 lei, fata de salariul minim net anterior). Raportat la aceasta majorare a salariului minim brut, Avocatul Poporului semnaleaza ca, în ciuda acestei cresteri (+10,8- fata de 2021), angajatul obtine un venit net care se situeaza sub nivelul venitului minim lunar pentru un trai decent (2708 lei). Salariul diferentiat pentru studii superioare dispare, nefiind majorat prin actul normativ mentionat anterior. Reamintim ca prin Hotarârea de Guvern nr. 4/ 2021, nivelul salariului minim brut pentru angajatii cu studii superioare si un an vechime în domeniul studiilor era de 2350 lei. Prin acelasi act normativ (HG nr. 4/2021), pentru domeniul constructiilor, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021, salariul minim pe economie ramâne la nivelul de 3000 lei, pentru 167,333 ore/ lucrate în medie pe luna. Salariul minim brut în constructii a fost reglementat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 114/ 2018. Pentru salariul minim brut în constructii nu se platesc impozitul pe venit, contributia la asigurarile sociale de sanatate si la pilonul II de pensii. Practic, un salariat în constructii câstiga un venit minim net de 2361 lei. La un salariu brut de 2550 lei (515,22 euro), angajatul are de platit catre stat urmatoarele taxe: contributia la asigurarile sociale (CAS 25-) de 638 lei, contributia la asigurarile sociale de sanatate (CASS 10-) de 255 lei, deducerea personala (DP) de 330 lei, impozitul pe venit (IP 10-) de 133 lei, rezultând un salariu net de 1524 lei (308,12 euro). La acest salariu se mai adauga contributia asiguratorie pe munca platita de angajator (CAM 2,25-) de 57 lei. În final, pentru salariul net de 1524 lei pe luna, angajatorul plateste 2607 lei, din care 1026 lei este retinut în sarcina angajatului si 57 de lei la angajator. Sa mai precizam ca din salariul minim brut pe tara de 2550 lei 58,46- primeste angajatul, iar 41,57 - retine statul. Potrivit metodologiei propuse de fundatia Friedrich Ebert si Syndex România, în noiembrie 2021, cosul minim de consum pentru un trai decent pentru o persoana adulta singura era estimat la 2.708 lei pe luna; pentru o familie de doi adulti si un copil era de 5.993 lei pe luna, iar pentru o familie formata din doi adulti si doi copii ajungea la valoarea de 7.234 lei pe luna. Constatam ca venitul salarial (net) de 1524 lei este cu mult sub venitul minim lunar pentru un trai decent de 2708 lei. Însa analiza poate continua si prin raportare la situatia veniturilor si cheltuielilor populatiei. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2021, în termeni nominali, 5704 lei pe gospodarie si 2256 lei pe persoana. Cheltuielile totale ale populatiei au fost în trimestrul III 2021 în medie de 4939 lei lunar pe gospodarie (1954 lei pe persoana) si au reprezentat 86,6- din nivelul veniturilor totale. Prin urmare, salariul minin net (1524 lei/ lunar) nu acopera cheltuielile lunare pentru o persoana (1954 lei/ lunar). Un trai decent înseamna ca, la nevoile (bazale) necesare supravietuirii fiecaruia dintre noi, se adauga si nevoi care tin la educatie, cultura, participarea la evenimente sociale, acces la servicii medicale de calitate, achizitia unor bunuri de consum, inclusiv cele care tin de accesul la tehnologia informatiei si comunicatiilor, posibilitatea acoperirii unor cheltuieli neprevazute (ex: operatii chirurgicale, participarea la evenimente de familie, nunti, botezuri, înmormântari, meditatii etc.). Sa retinem ca ceea ce este considerat minim decent de viata în România difera de definitia conceptului în Olanda sau în alta tara dezvoltata. Pe scurt, perceptia privind nivelul cosului minim pentru un trai decent depinde de nivelul de dezvoltare a unei tari. Cosul minim pentru un trai decent este un instrument de politica sociala. În functie de nivelul acestuia se ajusteaza salariul minim pe economie, pensia minima si alti indicatori care tin de veniturile populatiei. Totodata, atunci când calculam cosul minim pentru un trai decent, trebuie sa avem în vedere dinamica unor indicatori statistici, precum inflatia (indicele preturilor de consum), rata saraciei, indicile dezvoltarii umane pentru România. Chiar daca salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 1 ianuarie 2022 la 2.550 lei, observam ca nu acopera nivelul cosului minim pentru un trai decent lunar de 2.708 lei, dar compenseaza pe undeva cresterea inflatiei. Potrivit datelor INS, rata anuala a inflatiei în decembrie 2021 a crescut cu 8,2-, fata de luna similara a anului 2020; rata medie a preturilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) este 5,1-. Ajustarea/ corelarea salariului minim brut pe economie în functie de evolutia indicatorilor mai sus amintiti este extrem de importanta pentru forta de munca, mai ales pentru retentia acesteia în tara, prevenirea migratiei populatiei active economic - problema cu care ne confruntam mai ales dupa aderarea României la UE. Salariul minim brut pe tara este un instrument de politica sociala (prevenire a saraciei), daca avem în vedere ca peste 1,5 milioane de de români au contracte de munca încheiate pe salariul minim. Conform Eurostat/ INS, peste 15- din angajatii din România sunt saraci. Cresterea salariului minim pe economie poate contribui si la combaterea evaziunii fiscale, a „muncii gri”, a platilor „la plic”. Evident, sunt si voci din partea unor antreprenori/ patroni/ manageri care critica cresterea salariului minim brut pe economie pe motiv ca duce la cresterea costului cu forta de munca, concedieri, somaj. Si acestia au dreptate în felul lor, daca ne gândim la faptul ca România are cele mai mari taxe si impozite pe munca din Uniunea Europeana, retinute mai ales în sarcina angajatului, platite de angajator. Instrumentele de politica sociala trebuie utilizate cu multa chibzuinta, tinând cont de realitatile socioeconomice, nu de interesele partizane. Închei acest articol cu datele Eurostat, potrivit caruia tara noastra are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie (515 euro) din toata Uniunea Europeana. Salarizarea precara explica mare parte din migratia externa a fortei de munca din România. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
