Beijingul ar fi înfiintat în strainatate peste 100 de asa-numite sectii de politie, pentru a monitoriza, hartui si, în unele cazuri, repatria cetatenii chinezi care traiesc în exil, folosindu-se pentru aceasta de acorduri bilaterale de securitate încheiate cu tari din Europa si Africa, sustine un raport al unui ONG cu sediul în Madrid, care nominalizeaza si România, potrivit CNN. Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relatie tot mai strânsa cu multe dintre tarile în care se presupune ca au fost gasite astfel de sectii de politie, ceea ce ridica întrebari incomode pentru aceste guverne, care trebuie sa echilibreze interesele comerciale cu securitatea nationala, noteaza CNN. Organizatia Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid si care militeaza pentru drepturile omului, afirma ca a gasit dovezi ca Beijingul opereaza 48 de posturi de politie suplimentare în strainatate de când grupul a dezvaluit pentru prima data existenta a 54 de astfel de sectii, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentreaza pe amploarea retelei chineze si examineaza rolul pe care initiativele în materie de cooperare politieneasca între China si mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croatia si Serbia, l-au jucat în extinderea retelei de monitorizare a chinezilor din diaspora. Printre noile acuzatii lansate de grup se numara faptul ca un cetatean chinez a fost constrâns sa se întoarca acasa de catre agenti care lucrau sub acoperire într-o sectie de politie chineza dintr-o suburbie a Parisului, agenti care ar fi fost recrutati în mod expres în acest scop. Franta a refuzat sa comenteze. Alti doi cetateni chinezi care traiau în exil în Europa ar fi fost repatriati cu forta - unul din Serbia, celalalt din Spania. O STRUCTURA DE POLITIE PARALELA A CHINEI STÂRNESTE ÎNGRIJORARE ÎN MAI MULTE TARI Safeguard Defenders, care analizeaza documente oficiale chinezesti din surse deschise pentru a gasi dovezi ale unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului, a declarat ca a identificat patru jurisdictii politienesti diferite ale Ministerului Securitatii Publice din China active în cel putin 53 de tari, din toata lumea, sectii ce sunt înfiintate sub pretextul ca autoritatile vor sa-i ajute pe expatii chinezi sa-si rezolve anumite probleme legale. China a fost acuzata ca îsi foloseste avanposturile diplomatice si asociatiile comunitare aparent neafiliate ca sectii de politie ilicite în strainatate pentru a monitoriza cetatenii chinezi din diaspora si pentru a-i constrânge sa se întoarca acasa. Parlamentarii britanici si-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la informatii privind existenta a trei astfel de sedii în Marea Britanie. Si autoritatile canadiene au spus ca investigheaza acuzatii potrivit carora China ar fi deschis sectii neoficiale de „politie” pe teritoriul canadian. Mai multe state UE, inclusiv Irlanda si Tarile de Jos, au ordonat deja Chinei sa închida astfel de „celule”, care ar fi fost folosite pentru a face presiuni asupra disidentilor din exil sa se întoarca în China, unde risca sa fie acuzati penal. Olanda are o ancheta în curs de desfasurare, la fel si Spania. China nu a negat ca opereaza ceea ce numeste "statii de serviciu în strainatate", dar afirma ca aceste centre nu sunt retele de politie extrateritoriale, ci mai degraba organizatii menite sa ajute expatii chinezi cu actele, cum ar fi, de pilda, reînnoirea permiselor de conducere. Beijingul a negat faptul ca administreaza forte de politie nedeclarate în afara teritoriului sau, iar Ministerul Afacerilor Externe a declarat în noiembrie pentru CNN: "Speram ca partile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defaima China este inacceptabila". În schimb, China a sustinut ca facilitatile sunt centre administrative, înfiintate pentru a-i ajuta pe expatii chinezi. De asemenea, China a declarat ca birourile au fost un raspuns la pandemia Covid-19, care a lasat multi cetateni blocati în afara Chinei în imposibilitatea de a-si reînnoi documentele. Când a fost abordat de CNN, luna trecuta, cu privire la acuzatiile initiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat ca posturile din strainatate erau deservite de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizatiei sustine ca una dintre retelele de politie pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane în primele 21 de statii. De asemenea, organizatia a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrator angajat la Stockholm. Activitatile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei natiuni sunt neobisnuite si ilegale, cu exceptia cazului în care o natiune gazda si-a dat consimtamântul explicit, iar raportul Safeguard Defenders sustine ca birourile din strainatate ale Chinei au fost deschise cu câtiva ani înainte de pandemie, precizeaza CNN. Rapoartele organizatiei au provocat investigatii în cel putin 13 tari pâna în prezent si au declansat o lupta diplomatica din ce în ce mai aprinsa între China si tari precum Canada, unde se afla o mare diaspora chineza. "COOPERARE POLITIENEASCA". CAZURILE ITALIEI, CROATIEI SI SERBIEI Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul guvernelor succesive care s-au perindat la putere din 2015, a pastrat tacerea dupa dezvaluirile privind presupusele activitati pe teritoriul sau. Între 2016 si 2018, politia italiana a efectuat mai multe patrule comune cu politia chineza - mai întâi la Roma si Milano - si apoi în alte orase, inclusiv în Napoli, unde Safeguard Defenders afirma ca a gasit dovezi ca un sistem de supraveghere video a fost adaugat unui cartier rezidential chinezesc pe motiv ca ar fi menit sa descurajeze criminalitatea. În 2016, un oficial al politiei italiene a declarat pentru NPR ca o politie comuna ar "conduce la o cooperare internationala mai larga, la schimb de informatii si la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale si teroriste care afecteaza tarile noastre". ONG-ul Safeguard Defenders a stabilit ca Italia a gazduit 11 sectii de politie chineze, inclusiv în Venetia si în Prato, lânga Florenta. La o ceremonie organizata la Roma pentru a marca deschiderea unei noi sectii au participat oficiali ai politiei italiene, în 2018, potrivit unor înregistrari video postate pe site-urile chineze, ceea ce demonstreaza legaturile strânse dintre fortele de politie din cele doua tari. La începutul acestui an, ziarul italian "La Nazione" a relatat ca investigatiile locale asupra uneia dintre aceste statii nu au scos la iveala nicio activitate ilegala. "Il Foglio" a citat sefi de politie care au declarat recent ca statiile nu prezentau niciun motiv de îngrijorare deosebita, deoarece pareau a fi doar niste centre birocratice. Ministerele de Externe si de Interne din Italia nu au raspuns la întrebarile CNN pe aceasta tema. China a încheiat acorduri similare de patrulare comuna cu Croatia si Serbia între 2018 si 2019. Ofiterii chinezi au fost vazuti într-o patrula comuna cu omologii lor croati pe strazile capitalei Zagreb înca din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineza. Un oficial al politiei din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat ca aceste patrule sunt esentiale pentru "protejarea si atragerea turistilor straini". O stire din 2019 a agentiei Reuters nota ca politisti chinezi s-au alaturat politistilor sârbi pentru patrule comune în Belgrad, pentru a ajuta la abordarea afluxului de turisti chinezi. Un ofiter sârb a punctat ca agentii chinezii nu aveau puterea de a face arestari. Safeguard Defenders mai spune ca astfel de sectii de politie chinezesti au reusit sa se impuna si în Africa de Sud si în natiunile vecine datorita unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile. CUM SUNT INTIMIDATI CETATENII CHINEZI DIN DIASPORA Safeguard Defenders sustine ca a avut parte de piedici din partea retelei politiei chineze în timp ce încerca sa evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte dintre cetatenii sai sa se întoarca în China chiar împotriva vointei lor. Pe baza datelor oficiale chineze, ar fi aproape un sfert de milion de persoane care s-au stabilit în strainatate în perioada în care Xi a venit la putere. "Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercari tot mai mari de a reprima disidenta peste tot în lume, de a ameninta oamenii, de a hartui oamenii, de a se asigura ca le este suficient de frica pentru ca acestia sa ramâna tacuti, de teama ca se vor confrunta cu riscul de a fi repatriati în China împotriva vointei lor", a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth. "Se începe cu apeluri telefonice. Ar putea începe sa va intimideze rudele din China, sa va ameninte, sa faca totul cu adevarat pentru a convinge tintele din strainatate sa se întoarca. Daca asta nu functioneaza, vor folosi agenti sub acoperire în strainatate. Îi vor trimite de la Beijing si vor folosi metode precum ademenirea si întinderea unor capcane", a declarat Harth. China nu este singura superputere acuzata ca se foloseste de mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la tinte în scopul persecutiei politice în strainatate. Rusia, de exemplu, a fost acuzata în doua rânduri ca a folosit substante chimice si radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca sa îsi asasineze fostii spioni - acuzatii pe care Rusia le-a negat. În Statele Unite, CIA a fost implicata într-un mega-scandal legat de detentiile extrajudiciaere a suspectilor de terorism dupa 11 septembrie 2001. Pe de alta parte, informatiile de represiune pe scara larga a cetatenilor chinezi în tari straine vin într-un moment crucial pentru o natiune care se confrunta cu propriile tulburari în tara, pe fondul oboselii fata de politica restrictiva "zero-Covid" si în contextul în care liderul Xi Jinping si-a început cel de-al treilea mandat la putere.
