Dependenta României de gazele rusesti a crescut vertiginos anul trecut. Ponderea importurilor în consumul total a crescut pâna la mai mult de 28-, de la 18,7- în 2020, pentru ca si consumul total a crescut cu 11,8- în 2021 fata de 2020, în ciuda scumpirii gazelor, declansata înca de anul trecut, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). În schimb, ponderea gazelor în productia de electricitate începea deja sa se schimbe: România ca si Europa au apelat din nou la carbune, si din ce în ce mai mult, pentru a înlocui gazele în productia de electricitate. În 2022, CE Oltenia a produs mai multa electricitate din carbune si Guvernul planuieste repornirea unor noi capacitati oprite conform planului de restructurare. Este interesant cum, în termeni de medii a puterii produse, dupa o anumita crestere a capacitatilor pe gaze din septembrie 2021, pâna în 23 februarie, momentul declansarii razboiului a fost si cel al rasturnarii tendintei gazelor. Comportamentul capacitatilor pe carbune a fost unul constant si înca din septembrie si, desigur, productia nucleara nu are marje mari de variatie. Sigur însa au functionat ambele reactoare, la capacitate aproape maxima. Iar capacitatile regenerabile au fost pe o tendinta clara de crestere, în ciuda variatiilor provocata de natura lor volatila, mai ales în cazul vântului. Ceea ce nu spun mediile pe termene mai lungi este ca au fost zile la rând în care fie eolienele fie hidroenergia asigurau pâna la si peste 30- din electricitatea produsa în România. Hidrocentralele au rezerva lacurilor de acumulare pentru a acoperi perioadele în care eolienele nu sunt servite de vânt suficient de mult. Si atunci cheia problemei sta în dimensiunea capacitatilor de productie: cât mai multe turbine eoliene si cât mai multe lacuri de acumulare. Aflati amanunte de pe cursdeguvernare.ro.
